Învierea Domnului: tradiții, obiceiuri și superstiții
În această seară, creștinii ortodocși vor merge la biserici pentru a participa la liturghia Învierii. Preoții spun că Paștele este cea mai mare sărbătoare creștină, iar oamenii sunt așteptați pentru a lua focul haric și a sfinți bucatele.Tradițional, coșul pregătit de gospodine conține ouă roșii, pască, sare și carne de miel.
Paștele reprezintă în primul rând victoria Domnului Iisus Hristos asupra morții, a precizat pentru postul nostru de radio parohul bisericii „Înălțarea Domnului” din satul Bălceana, raionul Hîncești Augustin Gangan. Potrivit preotului, Învierea lui Iisus, este cea mai mare sărbătoare creștină.
„În această zi, creștinii ortodocși se adună în biserici pentru a asculta Slujba Pascală și a sfinți bucatele pregătite pentru masa de sărbătoare. Anume în această zi trebuie să înțelegem că nu piroanele l-au răstignit pe Dumnezeu, ci iubirea. Ca dovadă a Învierii Domnului nostru Isus Hristos este Giulgiul din Torino, lumina Învierii sale a fost atât de puternică încât s-a întipărit chipul lui Isus pe acea pânză de care s-a atins făptura sa. O altă dovadă este lumina sfântă care se coboară ani de ani la mormântul Domnului și care este împărțită creștinilor ortodocși din întreaga lume”, a remarcat Augustin Gangan.
Conform tradiției, în noaptea Învierii, oamenii merg la biserici pentru a sfinți bucatele și a aduce acasă focul haric. Potrivit folcloristei din cadrul Institutului de Filologie Română „Bogdan Petriceicu-Hasdeu”, Mariana Cocieru, cu lumina sfântă se face cruce deasupra ușii și se păstrează în case timp de 3 zile.
„După ce se sfințesc aceste bucate, gospodinele vin acasă împreună cu lumânarea pe care au folosit-o în timpul slujbei de Înviere. Se zice că cel care aduce lumina Învierii până acasă, casa îi va fi ocrotită de dușmani, de duhurile rele și va avea mai multă bunăstare în familia în familia în care se aduce această lumină”, a explicat folclorista Mariana Cocieru.
Cel mai cunoscut și mai respectat obicei este ciocnitul ouălor, precizează folclorista Iulia Paliț. Ea spune că pe timpuri, primul ou ciocnit se împărțea fiecarui membru al familiei pentru ca aceasta să fie mai unită. „Posesorul unui ou cu două gălbenușuri, toată lumea consideră că dacă nu e căsătorit se va căsători în anul acela. Dimineața se trezesc, se spală pe față cu apă în care sunt puse două ouă unul roșu și altul alb. Se consideră că cel care se spală cu aceste ouă, tot anul va fi rumen la obraji”.
Iulia Paliț a mai subliniat că în zilele de Paști se obișnuiește ca maturii și copii să meargă în vizită la rude sau vecini împreună cu salutul Hristos a Înviat! De asemenea, în aceste zile se obișnuiește ca oamenii să poarte haine și încălțări noi ceea ce ar însemna că sufletul se reînnoiește.
