România cere despăgubiri de la Austria pentru votul dat împotriva aderării la Schengen
România cere în Parlamentul European despăgubiri de la Austria pentru votul dat împotriva aderării la Schengen, printre țările care ar putea plăti despăgubiri se află și Olanda. Suma ar fi între 10 și 25 de miliarde de euro. O rezoluție în acest sens ar urma să fie votată în plenul Parlamentului European în sesiunea din iunie, scrie Antena 3 România.
Comisia Europeană este obligată să facă evaluarea totală a pierderilor pe care le-a avut România pentru votul dat împotriva aderării la Schengen la Consiliul Justiție și Afaceri Interne – din 8 decembrie 2022 de Austria, a declarat pentru Antena 3, europarlamentarul român Vlad Gheorghe, cel care a inițiat acest demers. Potrivit oficialului european, Comisia trebuie să vină foarte repede cu această evaluare și, mai ales, să pună în mișcare acțiunea împotriva Austriei.
„Această rezoluție va fi obligatorie pentru instituțiile europene, nu va fi direct obligatorie pentru Austria, dar asta înseamnă că Comisia Europeană este obligată să facă evaluarea totală a pierderilor. Eu am pornit de la aceste 25 de miliarde, dar textul rezoluției spune ca Comisia să evalueze pierderile până când intrăm efectiv în Shengen și pe acelea le putem cere. În acest moment ele sunt estimate între 10 și 25 de miliarde de euro, după evaluări independente, dar eu cred că ar trebui să discutăm de mai multe zeci de miliarde de euro”, a declarat europarlamentarul.
Vlad Gheorghe a subliniat că toate țările care se opun, fără motiv la aderarea României la spațiul Schengen ar trebui să plătească.
Potrivit europarlamentarului român acesta este un demers juridic, iar pe lângă Austria, dacă Olanda s-a opus, este pasibilă să răspundă împreună cu Austria pentru pagubele pe care le provoacă românilor.
Reamintim că la 8 decembrie 2022 Austria și Olanda au votat împotriva aderării României și Bulgariei la Schengen.
Dacă Olanda s-a răzgândit și și-a schimbat poziția, apoi Austria a anunțat până în ultimul moment că se împotrivește față de aderarea României și Bulgariei la spațiul european de liberă circulație.
Discuțiile privind aderarea României la Schengen au început după ce, pe 7 septembrie 2022, Cehia - care pe atunci deținea președinția rotativă a UE - a anunțat că vrea ca Bulgaria, România și Croația să intre în Schengen. Consiliul Justiție și Afaceri Interne a aprobat aderarea Croației la Schengen, de la 1 ianuarie 2023, însă nu și a României sau a Bulgariei.
