REVISTA PRESEI: Incidentul de la Aeroportul Chișinău
Incidentul de la Aeroport este, firește, cap de afiș în presă. Alla Ceapai trece în revistă doar câteva reacții și comentarii.
Incidentul de la Aeroportul Chișinău demonstrează că, atunci când ești în preajma unui război, riscul incidentelor de securitate, inclusiv al împușcăturilor, este iminent. În continuare trebuie să fim pregătiți pentru riscuri sporite, a declarat fostul vicepremier pentru Reintegrare Alexandru Flenchea, la TVR Moldova. El a remarcat că filtrele de securitate ale Poliției de Frontieră lucrează și că ar trebui revizuite protocoalele de securitate și modul în care sunt instruiți polițiștii de frontieră. Potrivit analistului politic Mihai Isac motivele pentru care i-a fost refuzată intrarea atacatorului de la Aeroport sunt cu siguranță știute de autorități. Asta dovedește că Republica Moldova are o colaborare foarte bună cu partenerii strategici. Faptul că, de la invazia Rusiei în Ucraina, Republica Moldova a interzis intrarea în țară a sute de persoane bănuite că nu ar avea gânduri curate este un semnal că autoritățile de la Chișinău își iau în serios rolul de a apăra poporul fără a face prea multă isterie.
În urma incidentului produs pe Aeroportul Internațional Chișinău, deputatul PAS, Oazu Nantoi sugerează că este necesară revederea standardelor de securitate în zona de aeroport și linia de frontieră, informează agora.md. Este evident că Republica Moldova are 1222 de kilometri de frontieră cu Ucraina, care duce un război crâncen cu Federația Rusă, un război pentru supraviețuire. Cert este că Aeroportul din Chișinău este un aeroport specific. Încă în mai 2015, Ucraina a reziliat unilateral Acordul de colaborare tehnico-militară între Ucraina și Federația Rusă și cea din urmă poate utiliza doar aeroportul de la Chișinău pentru rotația militarilor din trupele de ocupație amplasate în stânga Nistrului, precizează Nantoi. Potrivit deputatului, aeroportul din Chișinău a devenit un nod de legătură pentru diferite rute din diferite țări, iar Poliția de Frontieră ar filtra zeci de persoane dubioase care încearcă să treacă prin acest aeroport.
Gazeta de Chișinău informează că investigarea cauzei va fi preluată de procurorii de la Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale și urmează să fie examinată sub aspectul comiterii unui atac terorist. De asemenea, procurorii verifică versiunea implicării și altor persoane. Potrivit procurorul general interimar, Ion Muntean, atacatorul, un bărbat din Tadjikistan, de 43 de ani, a devenit violent în momentul în care polițistul de frontieră l-a întrebat despre scopul vizitei sale în Republica Moldova. După ce a ucis un polițist și un agent de securitate și a rănit un pasager, atacatorul s-ar fi baricadat. În timpul intervenției în forță, agresorul a fost rănit. Procurorul general interimar nu a confirmat și nici nu a infirmat că atacatorul ar fi mercenar din grupul Wagner, așa cum s-a vehiculat în presă.
Și șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, a precizat că nu există confirmare că atacatorul ar avea legături cu structuri militare sau paramilitare. Potrivit primelor informații, persoana nici nu era în cercetarea vreo unei instituții de apărare a legii. Cernăuțeanu, citat de newsmaker.md, a menționat că atacatorul a venit cu cetățenia Tadjikistanului. Alte aspecte sunt în proces de verificare ce țin de categorii sau cetățenii pe care le-ar fi deținut, a precizat oficialul, după ce unele instituții media au relatat că atacatorul ar fi și cetățean al Rusiei. „Nu cred că aspectul de dublă cetățenie este unul de bază în această situație”, a declarat Cernăuțeanu. Potrivit lui, la momentul actual nu există pericol pentru societate și nici motive de panică.
Potrivit Ziarului de Gardă, Cernăuțeanu a infirmat informațiile din spațiul public precum că alte două persoane ar fi ajuns la Chișinău împreună cu atacatorul, dar ar fi fugit din Aeroport. Nu există nici o confirmare că persoanele care au fost declarate inadmisibile pe teritoriul Republicii Moldova, erau împreună cu această. Toate persoanele sunt identificate și localizate, deci sunt în custodia organelor de drept, nu poate fi vorba de alte persoane care s-au eschivat sau au fugit”, a precizat șeful IGP.
Printre alte subiecte reflectate de presă este progresul Republicii Moldova în realizarea reformelor de pre-aderare.
Combaterea spălării banilor, serviciul public eficient și combaterea corupției sunt elementele pe care trebuie să pună accent Republica Moldova în îndeplinirea celor 9 recomandări ale Comisiei Europene, a precizat secretarul de stat al ministerului de Externe, Vlad Cuc, într-o emisiune la Radio Chișinău. Potrivit lui, Republica Moldova a făcut maxim ce putea fi făcut într-un an și a reușit realizarea unei bune părți a acțiunilor preconizate. În privința altora, s-au pus bazele legislative sau politice, iar efectele se vor vedea în timp. Secretarul de stat a precizat că în octombrie va fi publicat raportul Comisiei Europene care va cuprinde și va descrie situația nu doar pe cele 9 recomandări, dar pe toate cele 33 viitoare capitole de negocieri. Sperăm că va fi o recomandare pozitivă pentru deschiderea negocierilor”, a spus Vlad Cuc.
Ziarul de Gardă publică opinii alternative despre cât de pregătită este Republica Moldova să înceapă din toamnă negocierile de aderare. Timp de un an autoritățile au înregistrat mai multe reforme, dar evaluările societății civile constată și restanțe, afirmă Lilia Zaharia-Cravcenco, directoare executivă, Transparency International – Moldova. Toamna e aproape, iar reformele se mișcă greu. Republica Moldova nu mai are timp de pierdut, spune experta. Director executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene, Iulian Groza, amintește că cea mai recentă evaluare intermediară a Comisiei Europene arată că Republica Moldova a îndeplinit integral trei din cele 9 recomandări pentru a începe negocierile de aderare. La moment, R. Moldova este în mare parte pe calea cea bună, însă trebuie să depună în continuare eforturi pentru a îndeplini exemplar angajamentele rămase și să nu admită regrese în domeniile deja apreciate pozitiv de Comisia Europeană, afirmă expertul.
Într-un articol de opinie pe ipn.md, Dorina Baltaga aruncă o privire în perspectivă și notează că Republica Moldova are potențialul de a culege avantaje suplimentare de la următorul summit al Comunității Politice Europene care va avea loc să aibă loc în octombrie, în Spania. Autoritățile moldovene trebuie să mențină un angajament activ cu omologii europeni și să rămână ferme în susținerea valorilor UE. Aceasta implică un angajament față de statul de drept și înființarea de instituții democratice solide, care să funcționeze eficient. Pentru a se bucura pe deplin de beneficii, Republica Moldova trebuie să-și facă temele, adică reformele.
Iar Europa Liberă informează că tranzitul gazelor rusești prin Ucraina ar putea fi stopat în 2024 ceea ce ar lăsa Transnistria fără gaze gratuite de la Gazprom, La modul tehnic, Chișinăul ar putea livra și în continuare gaze rusești spre Transnistria prin „Fluxul turcesc”, la care Republica Moldova se poate conecta în 2025, explică expertul în energetică Sergiu Tofilat. Potrivit lui, autoritățile constituționale pot renunța la această idee și pot rezilia contractul cu Gazprom, însă asta ar provoca o criză umanitară în regiunea transnistreană și ar crea probleme și pentru dreapta Nistrului, care depinde în totalitate de rețelele electrice de pe malul stâng, dar care, între timp, construiește linii de interconectare cu România. Expertul consideră că Republica Moldova trebuie să se pregătească de o eventuală deconectare a regiunii transnistrene de la gazele rusești și de posibilitatea de a porni procesul de reintegrare a țării.
Pe final, trecem pe scurt în revistă și subiecte din presa locală.
Pentru redactorul șef al ziarului Observatorul de Nord decizia de a lansa blocul politic Ș.O.R. are drept scop nu schimbarea mesajului și comportamentului, din cauza cărora partidul cu denumire similară a fost radiat, dar dorința de a ține în păcat și întuneric partea electoratului care preferă iluziile în locul realităților. Organele de resort vor trebui să studieze foarte riguros actele prezentate pentru înregistrarea acestui bloc și îndeosebi lista persoanelor care stau în spatele acestei fuziuni. Faptul că anunțul vine de la nimeni altul decât Ilan Șor, mărește șansele ca această construcție să nu fie înregistrată, cel puțin, din considerente morale.
Amalgamarea voluntară a localităților pe care Guvernul și-a propus să o realizeze, timp de patru ani, după alegerile locale din toamnă este extrem de necesară Republicii Moldova, informează ziarul Expresul rezumând un studiu realizat de expertul IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță. Potrivit lui, banii satelor se duc acum pe întreținerea aparatului primăriilor și nu pe dezvoltarea localităților, iar unirea localităților în comune ar genera economii, de până la 300%, în cazul primăriilor mici. Dacă toate primăriile vor participa la amalgamare, se vor economisi în jur de 500 de milioane de lei anual, iar Guvernul promite să aloce altele 250 de milioane de lei. Banii obținuți în urma amalgamării vor permite majorarea de două-trei ori a investițiilor locale. Potrivit expertului, amalgamarea nu va soluționa însă problema discrepanțelor de dezvoltare la nivel local.
