Starea corupției în România: raport al Consiliului Europei și «poziția de putere» a președintelui Iohannis
România este o țară situată la jumătatea scării internaționale a corupției, în care mecanismele de control asupra corupției la cel mai înalt nivel și în organele puterii sunt, teoretic, la fel de eficiente ca în orice altă țară membră în Uniunea Europeană, dar în același timp rămâne o țară în care legislația încă așteaptă să fie aplicată așa cum se cuvine.
În România, apoi, potrivit ultimului raport al GRECO, structura anticorupție creată de Consiliul Europei (Groupe d'États contre la corruption, Grupul de state împotriva corupției), care își publică astăzi al cincilea raport de acest tip, președintele țării se află într-o “poziție de putere”.
„Rolul Președintelui este de a-și promova agenda”
În România, președintele „poate să contureze viitoarea direcție de urmat de către stat în politica externă și, practic, să stabilească orientarea acestuia în domeniul relațiilor externe”; președintele e comandant al forțelor armate; poate declara, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, mobilizarea parțială sau generală a forțelor armate. Numai în cazuri excepționale decizia Președintelui va fi ulterior supusă aprobării Parlamentului.
De aceea, raportul acestui organism al Consiliului Europei, care în același timp și în mare este pozitiv în concluziile sale, subliniază că în România „Curtea Constituțională a recunoscut că rolul Președintelui este de a-și promova agenda”.
Donații pentru jandarmi și polițiști
Din echipa de monitorizare trimisă în România de Consiliul Europei între 30 octombrie -4 noiembrie 2022 a făcut parte și Stela Braniște, șefa Departamentului Relații Internaționale, Ministerul Justiției (Republica Moldova). Despre mecanismele în vigoare de control al corupției printre organele legii din România, raportul spune următoarele: *„Deși normele par să ofere garanții împotriva donațiilor și sponsorizărilor necorespunzătoare sau contrare eticii, donațiile private către instituțiile de aplicare a legii trebuie să fie reglementate prin norme foarte stricte și transparente, dacă o astfel de finanțare ar trebui să fie permisă, deoarece acestea pot afecta reputația instituțiilor de aplicare a legii sau compromite percepția neutralității acestora. (…). Ultimul raport intern referitor la donațiile către Poliție datează din aprilie 2022, de atunci nefiind primite alte donații. De asemenea, informații privind donațiile și sponsorizările pot fi găsite pe site-ul Jandarmeriei, ultimul raport privind donațiile fiind întocmit în 2011. Publicarea rapoartelor de donații și de sponsorizare de către fiecare unitate de Jandarmerie ar trebui să fie centralizată și să apară pe o singură pagină web dedicată. GRECO recomandă ca toate donațiile și sponsorizările primite de Jandarmerie să fie publicate în mod sistematic pe o pagină web centralizată, dedicată și accesibilă, indicând în mod clar natura și valoarea fiecărei donații, identitatea donatorului și modul în care au fost cheltuite sau utilizate bunurile donate.”
Un vade mecum al cifrelor vieții reale a oficialilor puterii
Raportul oferă în schimb și o perspectivă concretă spre ceea ce înseamnă avantajele fiscale și financiare ale polițiștilor în România: *„Ofițerii de poliție pot beneficia de o alocație de chirie/locație cuprinsă între aproximativ 107 și 609 EUR pe lună, de rambursarea cheltuielilor de transport, de o indemnizație de relocare, de o indemnizație de instalare în caz de detașare, de o indemnizație de delegare sau de detașare, de rambursarea cheltuielilor de cazare în condițiile prevăzute de lege și de o indemnizație anuală de hrană de aproximativ 2.615 EUR. În plus, aceștia au dreptul la uniformă și echipament specific și de serviciu, locuință socială sau de protocol, după caz. Militarul poate avea dreptul la o indemnizație de chirie, o indemnizație de instalare și o indemnizație de transport.”
Nu există recurs împotriva refuzului autorităților de a oferi informații
De asemenea mai aflăm că în România nu există recurs împotriva refuzului autorităților de a oferi informații… altfel zis, informații precum: câți bani, cu sumele precise, a plătit guvernul cutărui organ de presă pentru a publica știri „pozitive”, inclusiv în presa străină: „Informațiile de interes public nu sunt publicate în mod regulat pe internet, în ciuda cerințelor legale interne. Nu există un mecanism independent de supraveghere împotriva refuzului autorităților de a oferi informații. Recurgerea frecventă la ordonanțe de urgență pentru ca Guvernul să legifereze este o problemă de serioasă îngrijorare care împiedică transparența efectivă și consultările publice semnificative și trebuie abordată cu prioritate.”
„Ușile turnante”* (revolving doors)
Nu există apoi o reglementare a fenomenului „ușilor turnante” (revolving doors) pentru înalții funcționari. Expresia desemnează felul în care, la încheierea mandatului, înalți funcționari pleacă în sectorul privat unde li se oferă funcții importante tocmai în domeniul in care au legiferat și pe care îl cunosc cel mai bine.
La jumătatea scării internaționale a corupției
Potrivit Indexului de Percepție al Corupției al organizației Transparency International, România a menținut un scor constant al nivelului perceput de corupție în sectorul public în ultimii trei ani (între 44 și 46 din 100, unde 0 înseamnă foarte corupt și 100 înseamnă deloc corupt).
Autor: DAN ALEXE
