Corespondență Bruxelles//Alegerile din Polonia și ce nu prevăzuseră Tratatele europene
Ca de obicei, experții și sondajele premergătoare votului s-au înșelat. Numărarea în curs a voturilor arată că opoziția a câștigat în Polonia în mult așteptatele alegeri de duminică 15 octombrie. Deși partidul de guvernământ Dreptate și Justiție (PiS) a ieșit pe primul loc în ceea ce privește sprijinul votanților, trei partide de opoziție par a fi obținut o majoritate de locuri în parlamentul de 460 de membri.
Până se anunță rezultatele definitive, conservatorii din partidul Dreptate și Justiție al lui Jaroslaw Kaczynski au obținut 36,8% din voturi, ceea ce s-ar traduce în doar 200 de parlamentari din 460.
Cea mai mare grupare de opoziție, Coaliția Civică (cu sigla sugestivă KO, ca în "knock-out") liberală, pare să câștige 31,6% din voturi, ceea ce i-ar oferi 163 de locuri. Împreună cu coaliția de centru-dreapta A Treia Cale și cu Noua Stânga, care ar putea intra într-o coaliție cu KO, cu toatele ar avea 248 de locuri.
Liderul KO Donald Tusk, fost președinte al Consiliului European, a promis că va repara relațiile Varșoviei cu Bruxelles-ul, care au fost tensionate de numeroase ciocniri pe probleme precum independența justiției, drepturile LGBT și migrația.
Un guvern pro-european ar pune capăt conflictului foarte serios, care durează deja de câțiva ani, între Varșovia și Uniunea Europeană. În septembrie 2021, Curtea Constituțională a Poloniei a respins principiul potrivit căruia dreptul UE primează asupra dreptului național, verdict devastator și pas uriaș care a dus la o ciocnire frontală cu celelalte țări din UE.
Totuși, după ce și-a văzut parte din fonduri înghețate, Polonia a știut să cedeze. Astfel, sub presiunea Uniunii Europene, patru regiuni poloneze au dat înapoi în chestiunea legislației homofobe reproșate guvernului conservator de la Varșovia. Polonia rămâne, împreună cu Ungaria, supusă articolului 7 al legislației europene, care ar putea-o face și pe ea să-și piardă, teoretic, dreptul de vot în anumite domenii, iar vreme îndelungată fondurile care i se cuveneau pentru ieșirea din criza economică declanșată de pandemie au fost blocate de către Comisia Europeană.
Ce nu prevăzuseră Tratatele europene
Părinții fondatori ai Europei nu-și imaginaseră că o țară care aderă la Uniune (numită anterior «Comunitatea Europeană») ar putea deveni mai puțin democratică după aderare. Parlamentul European a insistat încă din luna martie a anului trecut ca executivul european, Comisia, să pună la punct un mecanism prin care fondurile europene să poată fi blocate, înghețate, dacă o țară din UE nu respectă în totalitate principiile elementare ale statului de drept.
E ceea ce s-a făcut, temporar, cu Polonia și Ungaria, țări care, în complicitate, au blocat deja împreună felurite legislații europene care necesitau unanimitatea.
Tratatele nu prevăzuseră o situație în care doi membri ar bloca prin veto o decizie majoră, sprijinindu-se unul pe altul. Dar tratatele nu prevăzuseră nici condiționarea distribuirii fondurilor de respectarea democrației, după cum nu au prevăzut nici un mecanism de excludere a unei țări din Uniune.
Nu este așadar o întâmplare că cele două țări, Polonia și Ungaria, refuză să participe și la biroul Procuraturii europene, cel condus de românca Codruța Kovesi. În afara lor, trei țări occidentale au rămas fără a participa la activitatea Procuraturii UE: Danemarca, Irlanda și Suedia.
Suedia se va alătura curând, dar primele două beneficiază de o clauză de derogare în materie de justiție și sunt departe de a fi bănuite de a fi cuprinse de vaste circuite de corupție precum Ungaria. Democrația, în Danemarca și Irlanda, nu are nevoie să fie protejată prin amenințarea suprimării fondurilor de la Bruxelles.
Autor: DAN ALEXE
