Evocări// In memoriam acordeonistului Ion Neniță
Artiștii instrumentiști au o soartă aparte în viața scenică. Muncesc mult, exersează până la epuizare ca să ajungă în lumina reflectoarelor, dar nu știu cum, rămân în umbra soliștilor vocal. De multe ori nici nu-i interesează această situație. Pentru muzicienii adevărați important e rezultatul, e frumusețea cântecului căruia îi dau viață și suflet din sufletul lor. Printre acești artiști se numără și regretatul acordeonist Ion Neniță.
Artiștii instrumentiști au o soartă aparte în viața scenică. Muncesc mult, exersează până la epuizare ca să ajungă în lumina reflectoarelor, dar nu știu cum, rămân în umbra soliștilor vocal. De multe ori nici nu-i interesează această situație. Pentru muzicienii adevărați important e rezultatul, e frumusețea cântecului căruia îi dau viață și suflet din sufletul lor. Printre acești artiști se numără și regretatul acordeonist Ion Neniță.
„Ion Neniță este parte din istoria trăită de noi și va rămâne în amintirea noastră ca un mare muzician și acordeonist de excepție. Cei 71 ani de viață pe care și i-a dat Dumnezeu, nu au fost suficienți pentru noi, dar îi mulțumim că ne-a oferit posibilitatea să te cunoaștem”, și-a exprimat regretul muzicianul Nicolae Botgros când a aflat de decesul lui Ion Neniță.
Pe la începutul anilor 90, pe când la noi în republică era un haos în toate, nici de lucru, nici salarii, Ion Neniță renunță la cariera lui artistică își i-a familia și trece cu traiul la București unde avea să le dea studii serioase copiilor lui. Astfel fiica Luminița e violonistă de succes în orchestra simfonică a Filarmonicii din Madrid, iar fii Mihai și Adrian, la fel violoniști, cântă în orchestra de prestigiu din București.
Numai un mare artist ca Ion Neniță putea să știe prețul jertfei pentru artă, iar copiii dumnealui îi vor duce numele mai departe, nimeni pe care nu îl vom uita nici noi.
AUTOR: Veta Ghimpu-Munteanu
