Corespondență Bruxelles // Minoritățile din Moldova: situație satisfăcătoare, dar încă rămâne mult de făcut, spun experții
Relațiile interetnice din Republica Moldova continuă să fie stabile, armonioase și pașnice, spun experții din cadrul Convenției-cadru pentru protecția minorităților naționale.
Convenția e cel mai cuprinzător tratat din Europa care protejează drepturile persoanelor aparținând minorităților naționale. Este primul instrument multilateral obligatoriu din punct de vedere juridic dedicat protecției minorităților naționale din întreaga lume, iar implementarea sa este monitorizată de un comitet consultativ format din experți independenți. Tratatul a intrat în vigoare pe 1 februarie 1998 și este acum în vigoare în 39 de state.
Astăzi, experții își vor face cunoscut al cincilea Aviz privind Republica Moldova, la care am avut acces înaintea publicării.
Satisfacție, dar mai rămâne de făcut
Concluzia raportului este că relațiile interetnice din Republica Moldova continuă să fie caracterizate în general ca stabile, armonioase și pașnice.
Acestea rămân neschimbate la nivelul populației, în ciuda conflictului de lângă granițele țării în urma agresiunii Federației Ruse împotriva Ucrainei și a afluxului de câteva sute de mii de refugiați. Din februarie 2022, peste o sută de mii dintre aceștia au solicitat protecție temporară. Documentul experților laudă gestionarea cu succes de către Republica Moldova a diversității sale etnice, inclusiv în aceste circumstanțe dificile. Faptul că elevii și studenții ucraineni refugiați au posibilitatea de a-și continua studiile în școli cu predare în limba rusă fără tensiuni sau dificultăți este un alt exemplu al acestei capacități. Având în vedere situația excepțională din apropierea granițelor sale, este, de asemenea, lăudabil că monitorizarea din ciclul al cincilea a fost posibilă în septembrie 2022 cu o cooperare excelentă cu autoritățile moldovenești pe tot parcursul procesului de monitorizare.
Republica Moldova: o societate relativ tolerantă
Documentul mai constată că societatea moldovenească rămâne în mare parte tolerantă și sunt raportate puține atacuri rasiste. Cu toate acestea, unele cazuri de profilare etnică rasială la controalele de frontieră, câteva atacuri împotriva romilor, graffiti antisemite și tratamentul diferit al refugiaților romi au fost raportate și trebuie să fie prevenite, condamnate și sancționate mai sistematic.
Stigmatul și stereotipurile rămân răspândite în societate și în rândul funcționarilor publici, alimentând atitudini discriminatorii față de romi și alte minorități. Romii continuă să se confrunte cu obstacole majore în ceea ce privește exercitarea drepturilor și accesul lor egal la servicii esențiale, în special în domeniile educației, câmpul muncii și locuinței.
Deși sprijinul financiar pentru organizațiile etno-culturale și activitățile acestora continuă să fie asigurat de către autorități, în general, o astfel de finanțare rămâne limitată în comparație cu nevoile. Sprijinul pentru festivalurile etno-culturale este mult apreciat de reprezentanții minorităților naționale, dar ar trebui promovată în egală măsură și dezvoltarea unor expresii mai contemporane ale culturilor minoritare. Specificul limbii ruse ca limbă de comunicare interetnică între minoritățile naționale, numărul tot mai mare de vorbitori de ucraineană și, de asemenea, nevoia de a promova și proteja mai bine limbile vorbite de minoritățile numeric mai mici ar trebui să fie luate în considerare în contextul ratificării preconizate a Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare. Ar trebui promovate și îmbunătățite disponibilitatea presei tipărite în limbile minoritare și un mediu mediatic pluralist.
Din păcate, nu s-au înregistrat progrese, în pofida recomandărilor anterioare ale Comitetului Consultativ în acest sens, pentru a avea nume personale complete, inclusiv patronimice, recunoscute oficial și utilizate în documentele de identitate și administrative. Acest eșec împiedică persoanele aparținând mai multor minorități naționale din Republica Moldova să li se respecte identitățile etnice, culturale, lingvistice sau religioase.
Se mai spune că autoritățile moldovenești demonstrează un angajament continuu față de protecția drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale, promovând totodată participarea efectivă a acestora la viața publică.
Se constată că este urgentă clarificarea noii structuri pentru reprezentanții minorităților naționale și autoritățile locale. Agenția pentru Relații Interetnice ar trebui să primească suficiente resurse umane și financiare pentru a-și îndeplini în mod eficient mandatul. Institutul Patrimoniului Cultural și Centrul său de Etnologie ar trebui, de asemenea, să primească o finanțare suficientă și durabilă și libertatea academică pentru a-și desfășura activitățile. Deși s-a remarcat în mod pozitiv sprijinul puternic acordat programului de mediatori pentru comunitățile rome, inclusiv prin asigurarea finanțării de la stat pentru recrutarea lor, acești mediatori tind să aibă prea multe responsabilități care sunt greu de onorat. Ar trebui implementate și alte măsuri prevăzute în „Programul național de susținere a populației de etnie romă” și planurile de acțiune. Ar trebui luată în considerare introducerea practicii „asistenților școlari romi”, „clinicilor juridice” care să ofere asistență juridică și consiliere gratuită și crearea unui grup de lucru pentru a discuta necesitatea și fezabilitatea de a recunoaște „antițiganismul” ca formă specifică de rasism, în cadrul legislației.
Comitetul Consultativ reiterează apelul său către autorități de a lua toate măsurile necesare pentru a se asigura că persoanele aparținând minorităților naționale pot avea, la cerere, numele lor personale complete, inclusiv patronimicele, utilizate în documentele lor de identitate și administrative în grafie latină. În acest sens, standardele internaționale privind transliterarea și transcrierea numelor, prenumelor și patronimicelor ar trebui respectate pe deplin.
În final, Avizul este favorabil și încurajator, însă se fac și o serie de încurajări în legătură cu reprezentarea politică a minorităților, dar mai ales cu statutul limbii ruse și se spune că autoritățile ar trebui să ia în considerare posibilitatea introducerii documentelor de identitate bilingve în limbile română și rusă, folosind atât litere latine, cât și chirilice.
Autor: Dan Alexe
