Corespondență Bruxelles// „Răgazul de decență”, manifestațiile pentru Gaza și problemele de etică jurnalistică
Manifestații pro-palestiniene au avut loc duminică, 22 octombrie în mai multe orașe europene, inclusiv în Bruxelles în fața sediului Comisiei Europene, dar și în Paris, cel puțin 15.000 de oameni, după ce astfel de demonstrații au fost interzise în Franța vreme de mai bine de o săptămână, ca și în Germania vecină.
Germania a ales rapid să interzică demonstrațiile pro-palestiniene încă din 11 octombrie, iar Franța pe 12 octombrie. Germania și Franța sunt însă excepții în Europa, deoarece la Londra, Geneva, Copenhaga, Bruxelles și alte mari orașe europene, demonstrații pro-palestiniene au avut loc și până acum în mod complet legal.
În Franța, această alegere de a interzice o vreme demonstrațiile a exasperat un anumit număr de aleși, adesea din grupul Nupes, care combină partidele de stânga si extrema stângă.
Chiar și șeful diplomației italiene, Antonio Tajani, a criticat această alegere făcută de Franța, declarând pe 15 octombrie: „A interzice manifestațiile într-o țară democratică când nu sunt demonstrații violente nu mi se pare corect."
Emmanuel Macron ceruse, imediat după masacrul comis în Israel de teroriștii din Hamas, pe 7 octombrie, să se respecte un "răgaz de decență" (délai de décence) înainte de a se permite manifestații de sprijin pentru Palestina.
Libertatea de a manifesta, rezultată din Declarația drepturilor omului și al cetățeanului din 1789, este consacrată în dreptul francez din 1935.
Franța, „ca stat membru al Consiliului Europei”, este nevoită să respecte articolul 11 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și „obligația de a proteja libertatea de întrunire pașnică”. Este un text care ordonă țărilor semnatare să protejeze această libertate.
În ciuda acestor principii de bază, statul încă poate interzice demonstrațiile. În Franța, trebuie să existe un risc suficient de tulburări, iar statul trebuie să demonstreze că nu are mijloacele pentru a supraveghea o manifestație masivă. Acesta este motivul pentru care interdicțiile trebuie gestionate de la caz la caz și la nivel local. Situațiile variază în funcție de orașe și de entitățile administrative.
Pentru că nu avea puterea de a interzice toate demonstrațiile a priori, ministrul francez de Interne le-a cerut așadar prefecților să preia inițiativa, fiecare la nivel local. -- prefecții putând decide în ce fel se va respecta... "răgazul de decență”.
O problemă de etică jurnalistică
În acest context, cotidianul francez «Libération» s-a văzut confruntat cu o foarte interesantă chestiune de etică jurnalistică.
Mai mulți internauți și cititori au acuzat cotidianul de „știri false”, din pricina primei pagini a numărului din data de joi, 19 octombrie.
Libération și-a dedicat dosarul din acea zi demonstrațiilor din țările arabe în urma exploziei din spitalul Al-Ahli Arabi din Gaza. Prima pagină era intitulată „Orientul Mijlociu, spectrul incendiului”. Cu acest subtitlu: „După o explozie mortală într-un spital din Gaza, demonstrațiile s-au înmulțit în mai multe țări din regiune. O nouă etapă în escaladarea conflictului, chiar dacă nimic nu pare să indice că Israelul este responsabil pentru bombardament.”
Prima pagină era ilustrată de o imagine (autentică) făcută de un fotograf al Associated Press, la Cairo, în timpul unei demonstrații: vedem o mulțime de manifestanți și mai ales un bărbat ridicând în semn de protest imaginea unui copil în lacrimi printre dărâmături.
Acel bebeluș pare însă a fi o imagine generată de inteligența artificială (AI). Și de fapt chiar asta și este. Efectuând (cum au făcut utilizatorii de internet) o căutare inversă de imagine limitată la acest semn, vedem că e o imagine generată de AI, care a fost distribuită cu ocazia cutremurelor survenite în apropierea graniței dintre Siria și Turcia la începutul lunii februarie 2023.
Primele apariții detectate de site-ul de căutare de imagini TinEye datează din 7 februarie. Când se vizualizează versiuni cu rezoluție mai mare, devine clar că imaginea nu este reală, deoarece fruntea și mâna bebelușului sunt distorsionate.
În ciuda naturii sale artificiale, imaginea acestui copil a fost distribuită de mulți internauți pro-palestinieni pentru a denunța bombardamentele din Gaza, care au avut loc după atacul Hamas împotriva Israelului.
Unii internauți au acuzat așadar cotidianul francez Libération că ar fi publicat „știri false”... folosind fotografia reală a unui bărbat care ține acea fotografie falsă.
Directorul publicației Libération, Dov Alfon a dat acest răspuns: „Multe dintre pancartele folosite în demonstrațiile din 17 octombrie au fost de fapt generate de AI, care în ultimele luni a devenit baza artistică a protestelor. Centrul fotografiei este însă protestatarul furios, pentru care adevărul contează prea puțin.”
Ar fi trebuit AI menționat în legendă?
Este această fotografie, pentru persoana care o ridică în semn de protest, un simbol (cum este montajul, de asemenea, foarte des folosit, al lui Netanyahu cu mâinile însângerate)? Sau, dimpotrivă, intenționează oare imaginea să înșele sugerând, așa cum e plasată în acest context, că ar fi o imagine autentică a unui copil din Gaza sub bombe? O crede el însuși, acel protestatar? Nu vom ști nimic despre asta.
AUTOR: Dan Alexe
