Revista presei internaționale: Rezultatele reuniunii miniștrilor apărării din așa-numitul format de la Ramsteain în care intră peste 50 de țări care sprijină militar Ucraina; Situația de la frontiera Ucrainei cu Polonia
Presa internațională își concentrează atenția asupra rezultatelor reuniunii miniștrilor apărării din așa-numitul format de la Ramsteain în care intră peste 50 de țări care sprijină militar Ucraina. Cum s-a desfășurat summit-ul G-20, de ce a fost amânată aplicarea acordului de încetare temporară a focului în Fâșia Gaza și nu în ultimul rând, care e situația de la frontiera Ucrainei cu Polonia și Slovacia blocată de transportatori? – sunt alte întrebări la care caută răspuns ziarele răsfoite de Lidia Petrenco.
Germania și Franța au devenit liderii unei coaliții de țări care s-au angajat să dezvolte apărarea aeriană a Ucrainei, transmit publicațiile internaționale. BBC îl citează pe președintele Ucrainei Volodymyr Zelenskyy, care a declarat după cea de-a 17-a întâlnire a aliaților Ucrainei din așa-numitul format Rammstein, că scutul aerian ucrainean devine mai puternic în fiecare lună. BBC notează că Zelenskyy s-a arătat mulțumit de rezultatele reuniunii la care aliații s-au angajat să trimită noi loturi de armament Ucrainei pentru a combate agresiunea militară rusă. Noul pachet de ajutor din Germania de peste un miliard de euro va include sisteme IRIS-T cu rachete ghidate și un nou sistem de rachete antiaeriene Patriot, iar Olanda pregătește asistență în valoare de două miliarde de euro. S-a convenit și asupra altor ajutoare care nu pot fi divulgate, a precizat președintele ucrainean citat de BBC.
Volodymyr Zelenskyy a vorbit despre importanța sprijinului militar pentru Ucraina și într-un interviu acordat postului american Fox News. El a explicat de ce este benefic pentru Statele Unite ale Americii să aloce fonduri pentru producția de arme, inclusiv pentru susținerea Ucrainei. Zelenskyy a remarcat că majoritatea banilor alocați pentru a ajuta Ucraina se întorc în Statele Unite. El a precizat că întreprinderile mixte pentru producția de arme stimulează creșterea numărului de locuri de muncă atât pentru americani, cât și pentru ucraineni. Liderul de la Kiev a făcut aceste precizări comentând poziția unei părți a societății americane, care vrea ca fondurile prevăzute pentru Ucraina să fie alocate pentru soluționarea problemelor interne ale Statelor Unite.
Uniunea Europeană a prezentat statelor membre un plan de securitate pe termen lung pentru Ucraina, scrie Bloomberg. Potrivit publicației, în această săptămână planul va fi analizat de ambasadorii Uniunii și de liderii blocului comunitar luna viitoare. Bloomberg dezvăluie prevederile proiectului de document între care se numără aplicarea unui mecanism eficient și durabil pentru furnizarea echipamentelor militare Ucrainei care ar urma să stimuleze industria europeană de apărare. Alte angajamente asumate de Uniunea Europeană ar fi instruirea forțelor armate ucrainene, partajarea informațiilor și a imaginilor din satelit sau consolidarea capacității Ucrainei de a combate amenințările hibride. Bloomberg semnalează însă că planul inițial al Uniunii Europene de a aloca 20 de miliarde de euro timp de patru ani pentru finanțarea înarmării Ucrainei riscă să eșueze. Și asta, deoarece unele state membre, inclusiv Germania, se opun acestei inițiative. În schimb, statele membre speră să convină cel puțin asupra unei alocări de 5 miliarde de euro pentru anul viitor, cu angajamentul de a continua acordarea sprijinului în următorii ani.
Președintele ceh Petr Pavel a estimat într-un interviu acordat publicației cehe České noviny perioada de care ar avea nevoie Federația Rusă ca să-și restabilească pe deplin capacitatea de luptă după încheierea războiului din Ucraina. Potrivit estimărilor sale, Rusia va avea nevoie de cel puțin 5-7 ani pentru asta. "Pe de altă parte, există mulți factori care pot schimba situația. Totul va depinde cu adevărat de rezultatul conflictului din Ucraina, a spus președintele Cehiei. Pavel a remarcat în același timp că NATO percepe Rusia ca pe cea mai mare amenințare din Europa accentuând importanța sprijinului oferit Ucrainei pentru securitatea țărilor europene.
Mai multe publicații remarcă refuzul președintelui american Joe Biden și liderului chinez Xi Jinping de a participa la summitul G20, organizat miercuri, 22 noiembrie, în format online. Într-un interviu pentru Canalul 24 din Ucraina, politologul Vladimir Fesenko a spus că liderii de la Washington și Beijing nu au vrut să fie prezenți la același eveniment la care a vorbit și președintele rus Vladimir Putin. Joe Biden demonstrează că nu vrea să fie pe aceeași platformă de discuții cu Vladimir Putin, în timp ce Xi Jinping avea alte motive de a lipsi de la summit, consideră analistul. Fesenko e de părere că Beijingul vrea să se distanțeze de grupul G20, în care intră statele cu cele mai mari economii ale lumii, mizând să prindă rolul de lider în cadrul grupului de țări BRICS. În același timp, există anumite contradicții între China și India, deoarece acestea concurează între ele pentru influență în regiune, a remarcat același politolog la Canalul 24.
Mai multe publicații occidentale își focalizează între timp atenția asupra tensiunilor de la frontiera Ucrainei cu Polonia, blocată de transportatorii polonezi care cer „concurență loială”. Potrivit unei investigații realizate de publicația Guildhall, Rusia ar putea fi implicată în blocarea graniței. Jurnaliștii publicației ucrainene dezvăluie că organizatorul oficial al blocării graniței dintre Polonia și Ucraina este cetățeanul polonez Rafal Meckler – proprietar al unei companii de transport. Guildhall remarcă apartenența lui Meckler la partidul pro-rus din Polonia Confederația Libertății și Independenței. Potrivit publicației, acest partid politic are legături strânse cu Moscova, iar liderul lui, Janusz Korwin-Mikke, a vizitat în 2015 peninsula Crimeea și a cerut recunoașterea anexării ei de către Rusia. Guildhall subliniază că același cetățean a sprijinit o serie de acțiuni împotriva sancțiunilor europene impuse Rusiei pentru invadarea Ucrainei. Publicația atrage atenția și asupra altor organizatori ai protestelor de la frontiera Ucrainei cu Polonia, care au legături cu Rusia. Între aceștia se numără și cetățeanul belarus Viktor Gordeyuk – proprietar al unei companii de transport și în același timp membru al unei brigăzi de asalt aerian a armatei belaruse.
Jurnaliștii Guildhall au găsit o urmă rusească și în acțiunile de protest de la granița Ucrainei cu Slovacia. Mulți dintre cei care blochează trecerea frontierei sunt reprezentanți ai organizației obștești „Uniunea Transportatorilor Rutieri din Slovacia”, sprijinită de partidul radical de dreapta antieuropean „Slovacia noastră”, arată datele investigației. Presa internațională continuă să urmărească îndeaproape și evenimentele din Orientul Mijlociu relatând despre amânarea aplicării acordului privind încetarea focului în Fâșia Gaza în schimbul eliberării ostaticilor israelieni. După cum relatează corespondentul BBC Orla Guerin de la Ierusalim, unele surse susțin că gruparea Hamas nu a ratificat deocamdată acordul, iar alte surse spun că militanții nu au furnizat Israelului o listă cu ostaticii care ar urma să fie eliberați în prima zi. Aceste condiții fac parte din prevederile acordului, notează BBC. O sursă guvernamentală israeliană a declarat pentru BBC că problemele minore trebuie rezolvate și asta se va face joi, 23 noiembrie.
După cum relatează Times of Israel, citând propriile surse, deocamdată nu este clar dacă șeful Mossad-ului David Barnea și generalul Forțelor de Apărare ale Israelului Nitzan Alon, care se află în Qatar pentru a clarifica detaliile finale ale acordului, au primit lista cu numele ostaticilor. Potrivit ziarului, Israelul nu va publica numele ostaticilor până la eliberarea lor, pentru a nu da speranțe false familiilor dacă înțelegerea va eșua. Sursa publicației a mai spus că acordul de armistițiu trebuie totuși semnat de părți în următoarele 24 de ore.
