Revista presei internaționale// Posibilul compromis în conflictul ruso-ucrainean; Criza la frontiera Poloniei cu Ucraina
Între cele mai importante evenimente comentate de presa internațională se numără extinderea acordului de încetare a focului în Fâșia Gaza, vehiculările privind atingerea unui compromis cu Moscova pentru a pune capăt conflictului militar ruso-ucrainean și criza prelungită de la frontiera Poloniei cu Ucraina blocată de transportatorii polonezi. Lidia Petrenco a răsfoit publicațiile internaționale și vine cu un rezumat al principalelor articole în care sunt analizate aceste și alte subiecte.
Israelul și gruparea islamistă Hamas, cu medierea Qatarului și Egiptului, au ajuns la un acord privind prelungirea cu încă două zile a armistițiului temporar încheiat pe 24 noiembrie, transmit publicațiile internaționale. Times of Israel îl citează pe purtătorul de cuvânt al Casei Albe, John Kirby, potrivit căruia în următoarele două zile Hamas urmează să elibereze încă 20 de femei și copii israelieni ținuți ostatici. Publicația amintește că acordul privind încetarea focului pentru patru zile prevedea inițial posibilitatea prelungirii acestuia dacă Hamas ar elibera în fiecare zi câte 10 ostatici.
Ziarul Haaretz scrie că Hamas a transmis deja guvernului israelian lista cu următorii 10 ostatici care urmează să fie eliberați astăzi, în cea de-a cincea zi de armistițiu. Potrivit publicației, executivul de la Tel Aviv a înștiințat aseară rudele celor 10 ostatici care ar trebui puși în libertate. La rândul său, guvernul israelian este gata să elibereze încă 50 de palestinieni din închisorile sale, notează Haaretz.
Este oare posibil un armistițiu mai lung între Israel și Hamas? – e întrebarea la care caută răspuns BBC. Potrivit corespondentului BBC la Ierusalim, Lucy Williamson, totul depinde de ceea ce poate oferi Hamas.
„Pentru ca încetarea focului să rămână în vigoare, Hamas trebuie să elibereze 10 ostatici în fiecare zi. Însă aceștia sunt împrăștiați în toată Fâșia Gaza. Mulți dintre ei sunt ținuți în captivitate nu doar de Hamas, ci și de alte grupări islamiste. Și nu întotdeauna sunt ușor de găsit, așa că situația este dificilă. Dacă totul va decurge fără probleme în aceste două zile de armistițiu extins, iar gruparea Hamas va fi capabilă să propună noi nume de ostatici pe care ar putea să-i pună în libertate, atunci Israelul ar fi gata să accepte o nouă prelungire a armistițiului. Dar Israelul spune că nu are intenția de a prelungi armistițiul la infinit și este foarte clar că atunci când procesul de eliberare a ostaticilor se va încheia, ofensiva în Fâșia Gaza se va relua până la distrugerea Hamas”, conchide BBC.
Pe fondul încetării temporare a focului în Fâșia Gaza, în Occident se fac auzite tot mai multe voci, care cer atingerea unui compromis pentru încheierea războiului ruso-ucrainean, observă Foreign Policy. Potrivit publicației, această atitudine a unor politicieni occidentali a fost stimulată de eșecul contraofensivei din vară a armatei ucrainene și intensificării ofensivei ruse în estul Ucrainei. Strategia partenerilor occidentali a fost să asigure supraviețuirea Ucrainei, nu și o victorie decisivă a acesteia, consideră analiștii de la Foreign Policy.
„Acum există mulți politicieni în Occident care se tem cu adevărat că Rusia ar putea câștiga, iar pentru a preveni un asemenea scenariu, sunt gata pentru a face compromisuri cu agresorul”, precizează publicația. ”Însă acești politicieni greșesc crezându-l pe președintele rus Vladimir Putin că el ar fi gata să se mulțumească cu teritoriile ucrainene pe care armata sa le ocupă în prezent. Putin nu se va opri aici consolidând actualul status quo și își va continua agresiunea într-o formă sau alta”, estimează Foreign Policy.
The Wall Street Journal scrie că pentru a obține progrese pe câmpul de luptă în Ucraina, liderul de la Kremlin mizează pe avantajul resurselor umane și militare de care dispune, în timp ce voința și ajutorul Occidentului pentru Kiev e subminată. Rusia are mult mai mulți oameni decât Ucraina pentru a-și suplimenta numărul soldaților în rândurile armatei, notează publicația. ”Președintele Vladimir Putin militarizează economia rusă, folosind venituri mari din petrol pentru finanțarea producției de armament. Între timp, lovită de paralizie, politica din Statele Unite și Europa riscă să afecteze sprijinul militar și financiar de care depinde supraviețuirea Ucrainei. Dezorganizarea Occidentului și predispoziția tot mai mare a Rusiei de a-și folosi resursele umane și industriale în război prefigurează un an dificil pentru apărarea Ucrainei. Cu toate acestea, ofensivele nesemnificative ale armatei ruse, demonstrate în istovitoarea bătălie de la Avdievka, sugerează că Rusia nu poate obține mari câștiguri pe câmpul de luptă”, constată The Wall Street Journal.
„Putin este încă departe de a cuceri regiunile ucrainene revendicate de Rusia – ca să nu mai vorbim de obiectivul de a subjuga toată Ucraina. În 2024, avantajele resurselor vor fi în mare măsură de partea Rusiei, dar acestea nu par să fie suficiente pentru ca Rusia să-și atingă în mod decisiv obiectivele politice. Este greșit să spunem că Rusia va câștiga războiul. Cu toate acestea, dacă anul viitor Occidentul nu va aborda corect problema ucraineană și nu va oferi resursele necesare, atunci perspectivele de succes ale Ucrainei vor deveni incerte”, concluzionează The Wall Street Journal citându-l pe Michael Kofman, un membru senior la Carnegie Endowment for International Peace din Washington.
Între timp, Germania și Statele Unite ale Americii au negat existența unui „plan secret” de limitare a livrărilor de arme către Ucraina, pentru a o convinge să negocieze pacea cu Rusia, transmite Deutsche Welle. Publicația a obținut un răspuns din partea guvernului federal german despre un asemenea plan vehiculat de ziarul Bild. "De la începutul războiului rus de agresiune, Statele Unite și Germania s-au angajat să pună capăt agresiunii ruse și să obțină o pace justă în Ucraina. Și nu poate fi vorba de o pace impusă", a fost răspunsul guvernului federal oferit publicației Deutsche Welle. Berlinul a subliniat că Germania va sprijini Ucraina atâta timp cât va fi necesar și „este în contact permanent cu partenerii internaționali” solicitând Rusiei să-și retragă trupele, transmite Deutsche Welle.
Publicațiile internaționale comentează și criza provocată de transportatorii polonezi care continuă să blocheze frontiera țării lor cu Ucraina. Potrivit Unian, revolta acestora față de anularea licențelor pentru transportatorii ucraineni, care le aduc pierderi financiare, este folosită din plin de clasa politică de la Varșovia. Înaintea creării unei noi coaliții de guvernare de către formațiunile pro-europene, care au ieșit învingătoare la alegerile parlamentare, partidul de guvernământ Lege și Justiție profită de protestele izbucnite la frontiera cu Ucraina. Unian scrie că acesta ar avea nevoie de un argument, prin care să arate că nu se poate vorbi despre vreo schimbare de guvern în condiții atât de dificile. Atitudinea loială față de radicalii de dreapta din partidul de guvernământ este combinată cu negocierile pentru o nouă coaliție unde fiecare vot contează. Radicalii înșiși se străduiesc nu atât să conducă procesul, cât să distrugă „piedestalul” sistemului de putere din Polonia, provocând cât mai multe crize. La urma urmei, raiting-urile oricăror radicali cresc doar în perioadele de haos și criză, conchide Unian.
Aceeași publicație ucraineană scrie, făcând trimitere la datele Institutului American pentru Studiul Războiului, că încercarea Federației Ruse de a crea artificial o criză a migrației la granița cu Finlanda pare să fi eșuat. ”Moscova nu a reușit să obțină succes din cauza reacției rapide a guvernului de la Helsinki, care va închide ultimul punct de trecere a frontierei cu Rusia „dacă va fi necesar”, susțin analiștii Institutului citați de Unian. Publicația amintește că Finlanda a închis anterior trei puncte de control la granița ruso-finlandeză pe 23 noiembrie, lăsând deschis doar cel mai nordic punct de control. Măsurile au fost luate pentru a opri valul de migranți din Africa și Asia care vin dinspre Rusia, transmite Unian amintind că autoritățile de la Helsinki au acuzat Moscova de tentative de a crea o criză artificială la frontierele sale ca răspuns la aderarea Finlandei la Alianța Nord-Atlantică.
