Corespondență//„Nimic nu ne va opri”: ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba la Bruxelles, la prima reuniune a Consilului NATO-Ucraina
„Rusia luptă pentru impunitate - Ucraina luptă pentru dreptate”... cuvinte rostite de Dmitro Kuleba, ministrul de externe al Ucrainei, înainte de a participa în această dimineață, la Bruxelles, la prima reuniune a Consiliului NATO-Ucraina.
Kuleba a adăugat: „Nimic nu ne va opri… Iar chestiunea aici nu ține numai de securitatea Ucrainei, ci este vorba de securitatea și siguranța întregului spațiu euro-atlantic”. În ajun, de la Berlin, cancelarul german Olaf Scholz spusese la rândul său că sprijinul adus Ucrainei are o importanță „existențială” pentru Europa.
Reuniunea de două zile (28-29 noiembrie), la Bruxelles, a miniștrilor de externe din NATO a fost prima de la summitul Alianței ținut la Vilnius în vară și s-a încheiat printr-o declarație finală prin care cei 31 de miniștri de externe ai țărilor Alianței se angajează să continue sprijinul militar și economic către Ucraina cât de multă vreme va fi nevoie, fără însă să se fi ajuns la anunțarea a unui orar concret al perspectivei aderării Kievului la NATO. Totuși, secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a reamintit că în cadrul Alianței există un consens ferm că Ucraina va fi în cele din urmă membru al NATO... însă după încheierea războiului.
Sprijinul către Kiev va fi structurat pe mai mulți ani, atât în domeniul militar cât și în cel civil, inclusiv sprijin pentru a lupta împotriva corupției și pentru implementarea reformelor, documentul menționând și protecția minorităților din Ucraina. Ezitări, oboseală și împotriviri
Prezența lui Dmitro Kuleba a fost importantă, deoarece, în ciuda tuturor asigurărilor insistente și a declarației finale privind sprijinul ferm pentru Kiev, adevărul este că atât Bruxelles-ul, cât și Washingtonul se străduiesc cu greu să-și țină angajamentele, pe fundalul dezamăgirii față de rezultatele neconcludente ale contraofensivei din vară a Ucrainei și al faptului că atenția liderilor țărilor din NATO se îndreaptă acum tot mai mult către Orientul Apropiat.
Pe deasupra, premierul maghiar Viktor Orbán blochează în prezent un pachet suplimentar de 50 de miliarde EUR pentru a ajuta Ucraina în următorii ani. Orbán a blocat, de asemenea, o tranșă de ajutor militar de 500 de milioane de euro.
Unii lideri europeni încep să sublinieze că blocajul politic din SUA arată de asemenea că europenii vor trebui să suporte o parte mai mare din costurile pentru apărarea Ucrainei. Dar, pe deasupra, unitatea din UE în privința Ucraine este tot mai mult subminată. Atenția deturnată de la Ucraina
Prietenii sau admiratorii Rusiei, de ambele părți ale Atlanticului — Ungaria în UE sau nucleul extremist al Partidului Republican din SUA — blochează pachetele de finanțare și apărare pentru Ucraina în valoare de zeci de miliarde.
Dificultățile în menținerea unui front unit în UE ar putea fi exacerbate și de reapariția unor filoruși, inclusiv populistul Robert Fico din Slovacia și cel de extrema dreaptă Geert Wilders din Olanda – care au promis amândoi să pună capăt sprijinului țărilor lor pentru Ucraina. Cu toate acestea, Dmitro Kuleba a dat astăzi asigurări la Bruxelles că Slovacia nu va crea probleme: „Am avut o întâlnire productivă cu ministrul de Externe al Slovaciei și ne înțelegem foarte bine”, a declarat Kuleba jurnaliștilor la sediul NATO din Bruxelles. "Ministrul slovac m-a asigurat că sprijinul pentru întreținerea echipamentului militar greu al Ucrainei va continua. Contractele de producție de arme între companiile militare slovace și ucrainene vor continua. Nu văd un risc pentru noi din partea Slovaciei. În ceea ce privește problema Ungariei, care blochează sprijinul militar, haideți să așteptăm următoarele două săptămâni”, a spus Kuleba.
Robert Fico, șeful noului guvern naționalist de proaspăt ales în Slovacia, declarase anterior că țara sa oprește sprijinul militar pentru Ucraina și a informat deja NATO despre asta. Iranul a fost de asemenea discutat: „Am văzut lovituri cu drone și rachete asupra pozițiilor SUA în Siria și Irak, precum și atacuri asupra unor nave comerciale. Acest lucru subliniază riscul de escaladare. Iranul trebuie să-și controleze subordonații” , a spus secretarul general NATO Jens Stoltenberg.
China nu este un adversar declarat al NATO, însă miniștrii au abordat și „provocările pe care le prezintă China pentru securitatea noastră”, cum a spus-o Stoltenberg.
În final, diplomații NATO s-au mai arătat îngrijorați și de lipsa de progrese înregistrate de Turcia în ce privește aprobarea candidaturii Suediei la NATO. Comisia pentru afaceri externe parlamentului turc a amânat recent votul asupra acestei chestiuni, stârnind îngrijorări suplimentare cu privire la manevrele lui Erdogan printre aliații europeni. Migranții „instrumentalizați” de Rusia, în vreme ce Finlanda își închide frontiera
Problema migranților „instrumentalizați” de Rusia s-a aflat și ea pe agendă. În ultimele săptămâni, Moscova a facilitat sosirea multor migranți la granița Finlandei cu Rusia. Finlanda a acuzat de altfel Rusia că ar fi pe cale de a declanșa un „război hibrid”.
În marginea întâlnirii, s-a anunțat, ca o consecință, că Finlanda își va închide complet, începând de astăzi, granița cu Rusia, timp de două săptămâni. Măsura fusese deja anunțată marți de către premierul finlandez Petteri Orpo.
Închiderea celor 1300 de km de frontieră vreme de două săptămâni va intra în vigoare miercuri noaptea și se va încheia pe 13 decembrie.
AUTOR: Dan Alexe
