Revista presei internaționale: Rezultatele primei reuniuni a Consiliului NATO-Ucraina; Moartea fostului secretar american de stat, Henry Kissinger
Presa internațională descrie negocierile extrem de complicate care s-au purtat noaptea trecută între Israel și gruparea militantă Hamas pentru a prelungi acordul de încetare a focului măcar cu o zi. Majoritatea publicațiilor occidentale scriu și despre rezultatele primei reuniuni a Consiliului NATO-Ucraina care s-a desfășurat ieri, la Bruxelles. O atenție deosebită este acordată personalității fostului secretar american de stat, Henry Kissinger, care a murit noaptea trecută la vârsta de 100 de ani. Lidia Petrenco a urmărit cele mai importante articole apărute peste noapte în presa internațională și relatează.
Un nou acord privind prelungirea armistițiului între Israel și Hamas a fost negociat intens toată noaptea trecută și în cele din urmă a fost încheiat spre dimineață, transmite ziarul israelian Haaretz. Potrivit publicației, tratativele intermediate de Qatar și Egipt au fost purtate în regim de urgență. Și asta în condițiile în care la ora șapte dimineață, expira termenul limită pentru depunerea listelor cu numele ostaticilor israelieni ce urmau să fie eliberați de Hamas și cu ale prizonierilor palestinieni ce trebuiau puși în libertate de către Israel. Același ziar precizează că negocierile intraseră în impas pentru că Hamas nu părea să fi fost în stare să îndeplinească una dintre condițiile de bază asupra căreia insista Israelul, și anume eliberarea a 10 femei și copii pe zi, precum s-a întâmplat până acum în cele șase zile de armistițiu.
Times of Israel a relatat că guvernul de la Tel Aviv a respins oferta inițială a grupării Hamas de a elibera azi doar șapte femei și copii și de a preda trei cadavre în locul a trei ostatici vii. Publicația subliniază că potrivit datelor israeliene, în captivitate mai rămân cel puțin 15 femei și copii israelieni. Însă unii dintre ei nu pot fi predați de Hamas deoarece ar fi fost capturați de alte grupări islamiste din Fâșia Gaza. În cele din urmă, Hamas a anunțat că poate elibera azi 9 ostatici vii, iar acordul de încetare a focului a fost prelungit, însă de această dată doar cu o zi. Astfel, de mâine armata israeliană ar putea să-și reia ofensiva împotriva Hamas punând capăt schimbului de ostatici israelieni și prizonieri palestinieni, scrie Times of Israel.
În ciuda agravării conflictului din Orientul Mijlociu, miniștrii de externe ai NATO au convenit miercuri să intensifice cooperarea cu autoritățile de la Kiev în probleme de securitate, încercând să demonstreze sprijinul continuu pentru Ucraina, transmite BBC. Jurnaliștii britanici notează că în declarația semnată după prima reuniune a Consiliului NATO-Ucraina, aliații au promis să-și consolideze sprijinul politic și practic pentru Ucraina. Ca și multe alte publicații internaționale, BBC remarcă avertismentul transmis în timpul reuniunii de către secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. Potrivit oficialului, Rusia a strâns stocuri mari de rachete înainte de sosirea iernii pentru noi atacuri asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, „încercând să lase țara în întuneric și frig”. Secretarul General al NATO a spus că aliații occidentali nu sunt dispuși să abandoneze Ucraina, a cărei armată a slăbit capacitățile militare ale Rusiei determinând-o să devină din ce în ce mai dependentă de China.
Reuters atage atenția asupra declarațiilor făcute după reuniunea Consiliului NATO-Ucraina de către secretarul american de stat Antony Blinken. Oficialul american a confirmat că în pofida contraofensivei lente a armatei ucrainene împotriva trupelor ruse de ocupație, aliații nu dau semne de oboseală și sunt gata să susțină militar și financiar Kievul atât timp cât va fi nevoie. Ministrul ucrainean de externe Dmytro Kuleba i-a îndemnat la rândul său pe aliații NATO să-și mobilizeze industria militară pentru a asigura Kievul cu armamentul necesar, relatează Reuters.
Fostul președinte american Donald Trump l-ar putea acuza pe Vladimir Putin de amestec în alegerile americane din 2016, dacă aceste învinuiri l-ar putea salva de închisoare, scrie Newsweek. Publicația remarcă faptul că Trump conduce în continuare în sondajele pentru alegerile primare republicane, dar oricare dintre cele 91 de acuzații care i-au fost aduse în instanțele de stat și cele federale, ar putea duce la plasarea lui în detenție. De asemenea, Donald Trump se confruntă cu un proces civil la New York, care i-ar putea pune în pericol imperiul de afaceri, notează Newsweek.
„Trump a negat în mod repetat evaluările serviciilor de informații americane conform cărora Putin a intervenit în sprijinul său la alegerile prezidențiale din 2016. La Helsinki, în 2018, Trump a spus că nu vede „niciun motiv” să nu-l creadă pe președintele rus că Moscova nu a intervenit în alegerile americane din 2016”, amintește publicația. Potrivit autorilor articolului, ”afirmațiile false ale lui Trump că următoarele alegeri din 2020 i-au fost furate, i-au determinat pe unii dintre susținătorii săi să ia cu asalt Capitoliul. Publicația mai amintește că Trump l-a numit o dată pe Putin „foarte inteligent”, după ce liderul rus a lansat o invazie la scară largă a Ucrainei. ”Și în ianuarie 2023, fostul președinte american a spus că are mai multă încredere în liderul rus decât în „ticăloșii” care lucrează în serviciile de informații americane”, scrie Newsweek.
Ministrul de externe Serghei Lavrov a ajuns cu avioanul la reuniunea ministerială a OSCE de la Skopje pe o altă rută decât cea stabilită inițial, relatează Unian. Publicația ucraineană transmite că avionul cu care a zburat Lavrov a trecut prin spațiul aerian al Greciei, și nu prin cel al Bulgariei. Autoritățile de la Sofia au interzis survolarea spațiului aerian al Bulgariei deoarece la bordul avionului se afla și scandalosul secretar de presă al Ministerului rus de Externe Maria Zakharova. Astfel, înainte de a ateriza în capitala Macedoniei de Nord, avionul cu care s-a deplasat delegația condusă de Lavrov a survolat Turcia și apoi Grecia. Unian amintește că Maria Zakharova, la fel ca Lavrov, figurează pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene”, însă ultimului i s-a permis să vină la reuniunea ministerială de două zile a OSCE fără să fie anunțate oficial motivele acestei excepții. Publicația mai amintește că ministrul de externe ucrainean Dmytro Kuleba a boicotat reuniunea ministerială a OSCE tocmai din cauza prezenței lui Lavrov. O decizie similară a fost luată de șefii diplomațiilor din Estonia, Letonia și Lituania. În același timp, la reuniunea OSCE vor participa șeful diplomației europene Josep Borrell și secretarul de stat al SUA Antony Blinken, notează Unian.
Majoritatea publicațiilor internaționale anunță despre decesul fostului secretar american de stat, Henry Kissinger, care a murit noaptea trecută la vârsta de 100 de ani. CNN amintește că între anii 1969 și 1977, Henry Kissinger, a fost unul dintre arhitecții politicii de restartare a relațiilor dintre Statele Unite și Uniunea Sovietică totalitară. Părerile lui Kissinger asupra politicii externe s-au format în anii de confruntare dintre cele două superputeri, el fiind un susținător al realpolitikului, adică al unor manevre politice de soluționare a problemelor geostrategice bazate pe realitățile momentului, puse în aplicare adesea în detrimentul principiilor. În doar opt ani, Kissinger a reușit să devină arhitectul restabilirii legăturilor dintre SUA și China, al păcii în Vietnam și al detensionării relațiilor cu Moscova. Oricare dintre aceste realizări ale lui este suficientă pentru ca el să rămână în istorie, conchide CNN.
