Revista presei internaționale: Dezbaterile privind aderarea Ucrainei și sprijinul financiar pentru aceasta
Pe măsură ce se apropie summit-ul Consiliului European, presa internațională face tot mai multe previziuni privind viitoarele rezultate ale reuniunii. Cele mai comentate teme sunt dezbaterile purtate în prezent de liderii țărilor Uniunii Europene privind începerea negocierilor de aderare cu statele candidate și aprobarea unui buget al blocului comunitar care să prevadă un nou sprijin financiar pentru Ucraina. Publicațiile internaționale continuă să relateze și despre impactul evoluției războiului ruso-ucrainean asupra deciziilor pe care le iau aliații occidentali ai Kievului. Lidia Petrenco a selectat câteva dintre cele mai importante articole dedicate acestor subiecte și prezintă un rezumat al acestora.
La reuniunea din 14-15 decembrie, Consiliul European va deschide negocierile de aderare cu Ucraina și Republica Moldova la blocul comunitar, dezvăluie Reuters una dintre prevederile proiectului declarației finale a summit-ului. Potrivit proiectului, Georgia încă nu îndeplinește condițiile necesare pentru obținerea statulului de candidat la aderare oferit Ucrainei și Republicii Moldova încă în luna iunie a anului trecut. Unii diplomați europeni au declarat agenției Reuters că este vorba de prima versiune a declarației finale, care ar urma să fie modificată înainte de summit conform rezultatelor negocierilor purtate în prezent de reprezentanții țărilor membre. Premierul Ungariei Viktor Orban se opune în continuare deciziei de a deschide negocierile de aderare cu Ucraina, care e tratată la pachet cu Republica Moldova în chestiunea aderării la Uniunea Europeană, subliniază aceeași agenție de presă.
Disputele politice pun sub semnul întrebării și completarea bugetului Uniunii Europene, care prevede alocarea a 50 de miliarde de euro pentru Kiev, transmite Financial Times. Publicația amintește că proiectul bugetului comunitar trebuie aprobat de liderii țărilor membre la același summit de la mijlocul lunii decembrie, însă dezbaterile asupra subiectului continuă să fie extrem de anevoiase. Și asta într-o perioadă în care fluxul de sprijin financiar și militar al Statelor Unite pentru Ucraina stagnează din cauza unui Congres divizat politic. Financial Times precizează că proiectul negociat presupune combinarea sprijinului pentru Kiev cu alte cereri de finanțare. Astfel, în afară de cele 50 de miliarde de euro prevăzute pentru Ucraina, proiectul mai include 15 miliarde de euro pentru gestionarea migrației, 10 miliarde de euro pentru investiții în „tehnologii strategice” și aproape 19 miliarde de euro pentru plata dobânzilor la împrumuturile comune ale Uniunii Europene. Totuși, atingerea unui compromis este încă posibilă, presupune Financial Times amintind că principalii oponenți ai finanțării Ucrainei rămân liderii Ungariei și Slovaciei. În același timp, eforturile de a ajunge la un consens sunt îngreunate de recenta victorie a extremei de dreapta la alegerile parlamentare din Olanda, dar și de o decizie a instanței germane de a limita împrumuturile guvernamentale, conchide publicația.
Casa Albă a cerut urgent Congresului să aprobe asistența pentru Ucraina, deoarece până la sfârșitul anului calendaristic Statele Unite vor rămâne complet fără resurse. Potrivit publicației Bloomberg, directorul Oficiului de Management și Buget al SUA, Shalanda Young, a trimis de urgență o scrisoare Congresului cu solicitarea aprobării finanțării pentru Ucraina.
„Nu există nicio sursă magică de finanțare... Rămânem fără bani și aproape fără timp”, a scris Young, avertizând că lipsa de acțiune a Congresului „va îngenunchea Ucraina pe câmpul de luptă și îi va pune în pericol nu doar câștigurile pe care le-a obținut, ci va crește și riscul unor victorii militare ale Rusiei”. „Vreau să fie clar: fără acțiunea Congresului până la sfârșitul anului, vom rămâne fără resurse pentru a cumpăra arme și echipamente suplimentare pentru Ucraina și pentru a asigura echipamente din stocurile militare americane”, se spune în scrisoarea citată de Bloomberg. Potrivit publicației, Casa Albă mai spune că finanțarea va contribui la întărirea bazei industriale din SUA prin trimiterea de sisteme de arme vechi în Ucraina și înlocuirea lor cu altele noi fabricate în Statele Unite. „Deși nu putem prezice cu certitudine care companii americane vor primi noi contracte, știm că finanțarea va fi folosită pentru a achiziționa echipamente de apărare avansată împotriva atacurilor asupra civililor din Israel și Ucraina, cum ar fi sistemele de apărare aeriană construite în Alabama, Texas și Georgia, precum și subcomponente vitale provenite din aproape toate cele 50 de state ale SUA”, a spus Young. În această săptămână, administrația Biden urmează să informeze legislatorii cu privire la consecințele refuzului acestora de a prelungi finanțarea până la sfârșitul anului, relatează Bloomberg.
Iarna trecută, conducerea Pentagonului pleda pentru alte tactici ale contraofensivei militare împotriva armatei ruse decât cele aplicate în vară de forțele ucrainene. Asemenea dezvăluiri face Washington Post cu referire la surse din cadrul Departamentului american al Apărări. Potrivit acestora, în februarie, comandantul Șefilor de Stat Major Interarme, generalul Mark Milley și secretarul apărării Lloyd Austin și-au exprimat convingerea că pentru a obține succes, Ucraina „trebuie să lupte altfel” decât era obișnuită. Cei doi i-au sfătuit pe ucraineni să aplice pe câmpul de luptă conceptul așa-numitelor „arme combinate”. Adică, manevre la scară largă ca în cel de-al Doilea Război Mondial. Unul dintre interlocutorii publicației Washington Post a explicat în ce consta această idee. În loc să folosească artileria, apoi să avanseze și iar să tragă, ucrainenii erau sfătuiți să lupte și să tragă în același timp, iar noile brigăzi antrenate ar fi trebuit să avanseze cu sprijinul sincron al vehiculelor blindate și al artileriei. Tocmai pentru o asemenea tactică au fost pregătiți soldații ucraineni de către instructorii militari occidentali în timpul exercițiilor desfășurate pe poligoanele europene, notează sursele Washington Post.
Chiar dacă vrea să distrugă Ucraina, Rusia a început deja să-și restabilească potențialul militar-economic și pentru o confruntare cu NATO. E avertismentul transmis într-un interviu acordat postului public de televiziune al Lituaniei, LRT, de comandantul forțelor NATO din flancul nord-estic al Alianței Nord-Atlantice, Jürgen-Joachim von Sandrart. Potrivit acestuia, Rusia vizează în primul rând regiunea Mării Baltice. Von Sandrart a remarcat că cea mai bună modalitate de a proteja țările baltice de invazie este consolidarea capacităților militare ale NATO în regiune care trebuie să le depșească pe cele ale Rusiei. Acesta este singurul mijloc de a ține în frâu agresorul tentat să atace, a explicat generalul la postul lituanian de televiziune.
Președintele rus Putin va fi invitat la summitul G20 din Brazilia, care va avea loc în toamna lui 2024 la Rio de Janeiro, a declarat președintele brazilian Luiz Inacio Lula da Silva, citat de O Globo. Publicația braziliană subliniază însă că Lula da Silva l-a prevenit pe președintele rus că va trebui să „evalueze consecințele” prezenței sale la eveniment, deoarece Brazilia a ratificat Statutul de la Roma și trebuie să respecte deciziile Curții Penale Internaționale, care în primăvară a emis un mandat de arestare pe numele lui Putin. O Globo amintește că președintele rus este acuzat de deportarea ilegală a copiilor din Ucraina în Rusia, iar cele 123 de state, care au ratificat Statutul de la Roma, sunt obligate să-l aresteze și să-l predea la Haga pentru a fi judecat. Aceeași publicație remarcă schimbarea de atitudine a lui Lula Da Silva care în septembrie promitea că Putin nu va fi arestat în Brazilia dacă în perioada summit-ului de anul viitor va fi încă președinte de țară.
Revista americană Time l-a inclus pe președintele rus Vladimir Putin în lista generală a candidaților la titlul de „Om al anului”. Publicația americană subliniază că Putin a reușit să-și mențină puterea în 2023, în ciuda încercărilor de a fi răsturnat vara trecută de mercenarii grupului Wagner. În aceeași listă de candidați figurează regele britanic Carol al III-lea, liderul chinez Xi Jinping, celebrul cântăreț american Taylor Swift, fondatorul companiei de dezvoltare a inteligenței artificiale OpenAI Samuel Altman, procurorii care au adus acuzații împotriva fostului președinte american Donald Trump, actualul președinte al Rezervei Federale din SUA, Jerome Powell și nu în ultimul rând celebra păpușă Barbie.
