Revista presei internaționale: Scandalul izbucnit în Senatul american; Amânarea intervenției online la ședința Camerei Superioare a Congresului al președintelui Ucrainei
Presa internațională descrie scandalul izbucnit în Senatul american din cauza neînțelegerilor dintre democrați și republicani asupra sprijinului financiar pentru Ucraina solicitat de Casa Albă. Publicațiile occidentale relatează că președintele Ucrainei și-a amânat intervenția online la ședința Camerei Superioare a Congresului unde urma să le vorbească senatorilor despre importanța ajutorului american pentru țara sa. Ce scriu ziarele despre motivele acestei decizii a liderului de la Kiev și despre șansele depășirii disputelor din Congres, a aflat Lidia Petrenco răsfoind presa de astăzi.
Președintele ucrainean Volodymyr Zelenskyy și-a anulat subit briefing-ul online pe care urma să-l țină în Senat și apoi în Camera Reprezentanților pe tema sprijinului de care are nevoie țara sa pentru a combate agresiunea militară rusă. BBC notează că ședința închisă era programată la ora locală 15:00, când la Kiev se făcea ora 22:00. Însă înainte de a începe, liderul majorității democrate din Senat, Chuck Schumer, a anunțat că Zelenskyy și-a anulat briefing-ul secret din cauza unei probleme apărute în ultimul moment. BBC precizează că Schumer nu a oferit detalii privind motivele acestei decizii a președintelui ucrainean.
Însă după surprinzătorul anunț, republicanii s-au opus continuării dezbaterilor pe tema sprijinului financiar pentru Ucraina, scrie The New York Times. Potrivit publicației, majoritatea senatorilor republicani au părăsit sala de ședințe acuzându-i pe democrați că ignoră solicitările de a aloca mai mulți bani pentru protejarea frontierei de sud a Statelor Unite împotriva imigrației ilegale și traficului de droguri. În replică, liderul democraților din Senat le-a transmis republicanilor că blocarea ajutorului pentru Kiev ar pune sub semnul întrebării rolul Statelor Unite de a proteja lumea liberă în fața unor regimuri agresoare precum e cel de la Kremlin, relatează New York Times. La rândul său, senatorul democrat Chris Murphy a declarat citat de același ziar că atitudinea republicanilor riscă să încurajeze Rusia să atace în viitor teritoriul țărilor membre ale Alianței Nord-Atlantice. „Când Vladimir Putin va intra într-o țară NATO, (n.r. republicanii) vor regreta ziua în care au decis să facă politică pe seama viitorului securității Ucrainei”, a spus Chris Murphy.
Acestor avertismente ale legislatorilor americani s-a alăturat și șeful Biroului Administrației prezidențiale la Kiev, Andriy Ermak, care venise în ajun la Washington împreună cu ministrul ucrainean al apărării Rustem Umerov și președintele Radei Supreme Ruslan Stefanchuk. Ermak a declarat citat de Vocea Americii că fără ajutorul Statelor Unite, Ucraina ar putea pierde războiul. „Dacă ajutorul despre care se discută în prezent în Congres va fi amânat - nu vreau să spun că nu va fi acceptat – va apărea un mare risc să rămânem în aceeași poziție în care ne aflăm acum. Și, desigur, din această cauză, va fi imposibil să continuăm eliberarea teritoriilor și va exista un mare risc să pierdem războiul”, a declarat Ermak citat de Vocea Americii.
În pofida disputelor din legislativul Statelor Unite, fostul consilier american pentru securitate națională, John Bolton, se arată convins că republicanii din Congres pot accepta fonduri suplimentare pentru Ucraina. Într-un interviu acordat publicației The Hill, Bolton a declarat că pentru atingerea acestui obiectiv e suficient ca democrații să accepte alocarea unor sume consistente solicitate de republicani pentru întărirea frontierei Statelor Unite cu Mexicul. The Hill precizează că președintele Joe Biden a prevăzut deja 14 miliarde de dolari pentru consolidarea graniței într-un pachet de sprijin comun pentru Ucraina, Israel și țările din Zona Asia Pacific. Valoarea întregului pachet solicitat Congresului e de 106 miliarde de dolari, Kievul urmând să beneficieze de 61 de miliarde din această sumă, remarcă The Hill. Totuși, nu este stabilit un termen exact pentru adoptarea proiectului, ceea ce înseamnă că negocierile din Congres ar putea continua și anul viitor, concluzionează ziarul american.
Între timp, pe fondul dezbaterilor din legislativul american, dar și al impasului de pe frontul din Ucraina, situația geopolitică se îmbunătățește considerabil pentru președintele rus Vladimir Putin, scrie Bloomberg. Potrivit publicației, încercările Occidentului de a izola Rusia pe scena internațională nu funcționează. Bloomberg amintește că în august, lui Putin i-a fost frică să meargă la summitul BRICS din Africa de Sud ca să nu fie arestat sub acuzația de crime de război pentru care a fost dat în urmărire de Curtea Penală Internaținală. Azi însă, Putin se îndreaptă nestingherit spre Emiratele Arabe Unite și Arabia Saudită, cele mai mari două țări din Golf care sunt și partenere ale Statelor Unite, notează publicația americană. Schimbarea situației este evidentă, scrie Bloomberg luând în calcul și vizita de săptămâna trecută a ministrului rus de externe Serghei Lavrov la summit-ul OSCE din Macedonia de Nord. Publicația semnalează că regresul izolării diplomatice nu este singura veste bună pentru statul agresor. În ciuda sancțiunilor occidentale, economia rusă se reface treptat și încurajează Moscova să se pregătească pentru un conflict militar îndelungat, notează Bloomberg amintind că alocarea noilor ajutoare americane pentru Kiev rămâne incertă, în timp ce Europa este din ce în ce mai obosită de război.
Mai mult decât atât, unele țări din Uniunea Europeană se opun nu doar sprijinului pentru Ucraina, ci și aderării ei la blocul comunitar, amintește Politico. Ziarul anunță că președintele francez Emmanuel Macron l-a invitat la Paris pe premierul Ungariei Viktor Orban în încercarea de a găsi un compromis privind deschiderea negocierilor de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană. Publicația precizează că Orban ar urma să ajungă în capitala Franței la sfârșitul acestei săptămâni. Unii diplomați europeni au declarat pentru Politico sub rezerva anonimatului, că în schimbul sprijinului pentru Ucraina, Orban crește miza pentru a obține mai mulți bani de la Bruxelles. Potrivit acelorași diplomați, Macron consideră totuși că poate ajunge la un consens cu premierul maghiar. Un alt diplomat a declarat pentru aceeași publicație că Orban devine din ce în ce mai intransigent și dă clar de înțeles că nu își va schimba poziția față de Ucraina, chiar dacă ar primi mai mulți bani din bugetul Uniunii Europene. Politico amintește că liderii europeni urmează să decidă săptămâna viitoare dacă deschid negocierile de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană. Tot atunci se va decide soarta unui ajutor în valoare de 50 de miliarde de euro pentru Kiev, iar Ungaria se opune și acestui proiect propus de țările membre, conchide Politico.
Între timp, The Wall Street Journal scoate în evidență vești neplăcute și pentru regimul de la Kremlin. Publicația scrie că în Rusia se înregistrează zeci de crime comise de foști pușcăriași care s-au întors de pe frontul din Ucraina, după ce acceptaseră să lupte în schimbul punerii lor în libertate. The Wall Street Journal relatează despre amploarea fărădelegilor săvârșite în ultima perioadă de aceștia făcând trimitere la datele activiștilor pentru drepturile omului potrivit cărora zeci de crime rămân neelucidate. Ziarul subliniază că eliberarea condamnaților a devenit una dintre modalitățile de suplinire a contingentului militar rus fără a recurge la mobilizarea nepopulară a rezerviștilor. The Wall Street Journal menționează că Moscova nu dezvăluie câți pușcăriași au fost recrutați, dar datele serviciilor penitenciare arată că în ultimele opt luni ale anului trecut, numărul condamnaților din închisorile ruse a scăzut cu peste 35.000. Publicația observă că din luna ianuarie a anului curent, nu au mai apărut date oficiale privind numărul criminalilor eliberați și trimiși să lupte în Ucraina. Dar faptul că mulți dintre aceștia supraviețuiesc și comit noi crime întorcându-se de pe front, pune deja în gardă o parte a populației, deoarece fiind considerați eroi, aceștia nu mai sunt judecați ca recidiviști, conchde The Wall Street Journal.
