Parlamentul Ucrainei a aprobat legea pentru drepturile minorităților naționale, ținând cont de recomandările Comisiei de la Veneția
Rada Supremă de la Kiev a adoptat o lege care ține cont de recomandările Comisiei de la Veneția în privința respectării drepturilor minorităților naționale (comunităților) în anumite domenii, a anunțat, vineri, deputatul ucrainean Iaroslav Jelezniak, scrie agenția ucraineană de presă RBC, citată de Radio România.
Potrivit acestuia, proiectul de lege a trecut cu voturile a 317 deputați. Parlamentarul a explicat că este vorba despre o versiune modificată a proiectului de lege, la care au contribuit toate grupurile parlamentare.
Legea respectivă, solicitată de Comisia Europeană, este importantă pentru continuarea integrării europene a Ucrainei, potrivit lui Jelezniak. Proiectul de lege a fost înregistrat pe 5 decembrie și nu este încă disponibil pe site-ul Legislativului ucrainean.
Între timp, deputata ucraineană Irina Herașcenko a scris pe Telegram că proiectul de lege supus votului a fost cel propus de parlamentari, nu de guvern.
„Respectând recomandările Comisiei de la Veneția, am protejat societatea de un potențial declin al rolului limbii ucrainene în educație, mass-media și publicarea de cărți, precum și de amenințarea rusificării țării”, a scris aceasta.
Potrivit legii adoptate de Legislativul de la Kiev, în publicitatea politică, în școlile și în universitățile private, în clasele minorităților naționale și în mass-media, este permisă utilizarea limbilor UE și ale minorităților naționale, cu excepția limbii statului agresor (Rusia, n.r.).
Pe de altă parte, a notat Herașcenko, mesajele publicitare vor trebui să fie dublate în limba ucraineană, iar învățarea limbii ucrainene ca limbă de stat va fi obligatorie în toate instituțiile de învățământ, chiar dacă procesul educațional poate să se desfășoare în limbile UE.
„Acest proiect de lege implementează recomandările Comisiei de la Veneția de a proteja drepturile minorităților, dar acest lucru nu se referă la limba țării agresoare. Și nu timp de cinci ani (de la încheierea războiului, n.r.), așa cum a planificat guvernul, ci pe termen nelimitat”, a adăugat Irina Herașcenko.
