Corespondență// Stadiul cursei pentru șefia NATO: trei politicieni din trei țări mici
La câteva săptămâni după ce și-a dezvăluit ambiția de a prelua postul de secretar general al NATO într-o conversație cu radioul național olandez, prim-ministrul în exercițiu al Olandei Mark Rutte spune că a fost o „greșeală” să fie atât de sincer, arătând în același timp tuturor că, cu siguranță, el încă ar candida.
Rutte recunoaște acum că orice gând de a încerca să obțină funcția de conducere în NATO la începutul acestui an ar fi fost imposibil, deoarece la acel moment o plecare a sa din guvernul olandez ar fi declanșat alegeri naționale.
Cu toate acestea, acesta nu este cazul acum, deoarece Rutte s-a retras din politica națională înainte de alegerile generale de luna trecută, care au văzut Partidul pentru Libertate al naționalistului Geert Wilders (PVV) devenind cel mai mare partid.
Rivalii săi declarați actuali sunt șefa guvernului Estoniei Kaja Kallas — care ar putea deveni prima femeie șefă a alianței — și ministrul de externe al Letoniei Krišjānis Kariņš, ambii
Mark Rutte s-a confruntat însă cu critici pentru că a menținut cheltuielile olandeze pentru apărare sub ținta de 2% din PIB convenită de membrii NATO. Mulți aliați susțin că slujba ar trebui să revină pentru prima dată unei femei din Europa de Est, mai ales că războiul Rusiei din Ucraina a făcut acea regiune și mai importantă pentru NATO.
Ca femei, favoritele ar fi șefa guvernului eston Kaja Kallas și -- deși încă nedeclarată -- președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen din Germania. Însă, diplomații spun despre Kallas că e văzută ca fiind prea agresivă față de Rusia pentru unii membri NATO; apoi, Berlinul vrea ca Ursula von der Leyen să rămână în fruntea Comisiei UE. Cursa rămâne deschisă.
Alegerea pentru acest post necesită aprobarea unanimă a celor 31 de aliați NATO - în special din partea SUA, care deține cea mai mare pondere deoarece contribuie cel mai mult la cheltuielile militare.
Pe deasupra, secretarul general NATO trebuind obligatoriu să fie un european, asta explică de ce actualul secretar general, norvegianul Jens Stoltenberg, a fost prelungit până în octombrie anul viitor pentru ca decizia înlocuirii sale să nu intre "la pachet" cu toate negocierile interne din UE care vor avea loc după alegerile parlamentare europene din iunie 2024.
AUTOR: Dan Alexe
