Revista presei internaționale: noua strategie a Kievului pe care urmează s-o aplice pe câmpul de luptă în 2024; Acordul la care au ajuns liderii europeni pentru combaterea imigrației ilegle
Care este noua strategie a Kievului pe care urmează s-o aplice pe câmpul de luptă în 2024 și ce soluție au găsit aliații occidentali pentru a continua să sprijine Ucraina împotriva agresiunii militare ruse? - sunt întrebări la care răspund mai multe publicații internaționale. Ziarele mai relatează despre acordul la care au ajuns liderii europeni pentru combaterea imigrației ilegle, în timp ce în Orientul Mijlociu se profilează încheierea unui nou armistițiu temporar între Israel și gruparea islamistă Hamas. Lidia Petrenco vine cu un rezumat al celor mai importante articole apărute pe primele pagini ale publicațiilor internaționale.
Statele Unite vor ca în anul următor, Ucraina să se concentreze pe propria producție de arme, au dezvăluit pentru The New York Times oficiali militari americani de rang înalt. Potrivit acestora, administrația de la Washington îi sugerează Ucrainei să-și schimbe strategia în 2024 concentrându-se concomitent pe păstrarea teritoriului pe care-l controlează și pe crearea oportunităților de a-și produce propriile arme. Aceiași oficiali afirmă că pe fondul impasului de pe câmpul de luptă, obiectivul armatei ucrainene este să atace inamicul de la distanță cu drone și rachete cu rază lungă de acțiune. Potrivit The New York Times, ideea constă în completarea loturilor de armament furnizate de partenerii occidentali cu arme produse la nivel intern, inclusiv sisteme inovatoare, cum ar fi crearea unei flote de drone navale. Aceeași publicație precizează că ideea este promovată de Casa Albă și susținută de conducerea ucraineană în speranța că noua strategie va forța Rusia să negocieze o pace dreaptă cel târziu până în 2025.
Țările aliate din grupul G7, analizează o nouă soluție pentru a finanța înarmarea Ucrainei, scrie Financial Times. Potrivit ziarului, liderii statelor cu cele mai puternice economii ale lumii vor să aprobe confiscarea activelor înghețate ale Moscovei pentru a le transfera ulterior Kievului. Publicația subliniază că 260 de miliarde de euro ar valora doar activele băncii centrale ruse înghețate anul trecut în Uniunea Europeană, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii, Canada, Japonia și Australia. Această sumă e de peste două ori mai mare decât cea pe care ar urma s-o ofere Statele Unite și Uniunea Europeană, dar care întârzie din cauza unor dispute politice interne, consemnează Financial Times.
În timp ce aliații Kievului încearcă să înăsprească sancțiunile împotriva Moscovei, președintele rus Vladimir Putin a semnat decrete care permit guvernului rus să confiște și să vândă activele companiilor energetice europene care mai funcționează în Rusia. Politico relevă că unul dintre decrete, presupune crearea unor noi companii rusești care vor primi acțiunile OMV din Austria și Wintershall din Germania specializate în extracția de petrol și gaze. Cele două mari companii energetice europene, reprezintă țări pe care Moscova le consideră „neprietenoase”, remarcă Politico. Ziarul precizează că cele două companii dețin împreună un pachet de acțiuni de 60 la sută dintr-un loc de foraj din nordul îndepărtat al Rusiei. În pofida, deciziilor lui Putin, experții avertizează că lipsa investițiilor occidentale, inclusiv în tehnologiile cheie, va continua să afecteze sectorul energetic din Rusia. Pe termen lung, țara se va confrunta probabil cu o scădere continuă a productivității, în ciuda ocolirii sancțiunilor și prețurilor ridicate la petrol și gaz, explică analiștii citați de Politico.
Izolată în mare parte în plan internațional, Rusia continuă să mizeze pe regimurile aliate dictatoriale atât în încercarea de a ocoli sancțiunile occidentale, cât și pentru a-și reumple stocurile de armament, transmite Ukrinform. Publicația ucraineană citează declarațiile ambasadorului Statelor Unite la NATO, Julian Smith, care a comunicat că Rusia a primit peste o mie de containere cu muniție din partea Coreei de Nord, fapt confirmat de imaginile din satelit. "Avem informații noi că Phenianul a furnizat recent arme suplimentare Rusiei pentru a fi folosite în războiul împotriva Ucrainei. Potrivit informațiilor noastre, Coreea de Nord a transferat peste o mie de containere cu echipament militar și muniție către Federația Rusă", spune ambasadorul Statelor Unite la NATO, Julian Smith, citată de Ukrinform. Ambasadorul SUA la NATO a adăugat că Washingtonul presupune că în schimbul obuzelor regimul din Coreea de Nord vrea să primească noi tehnologii militare din partea Rusiei. Este posibil ca Phenianul să ceară de la Moscova avioane de luptă, rachete sol-aer, vehicule blindate, precum și echipamente pentru producția de rachete balistice, a spus Julian Smith citată de Ukrinform.
Între timp, după lungi dezbateri, Uniunea Europeană a ajuns la un acord asupra noilor reguli menite să distribuie mai uniform costurile suportate de țările membre în urma sosirii migranților. Potrivit Reuters, reprezentanții Parlamentului European și ai guvernelor țărilor Uniunii Europene au hotărât să limiteze începând cu anul viitor numărul de persoane care sosesc pe teritoriul blocului comunitar. Sistemul de verificare ar urma să facă posibilă distingerea celor care au cu adevărat nevoie de protecție internațională, remarcă agenția de presă. Astfel, persoane din țări precum India, Tunisia sau Turcia vor avea mai puține șanse de a obține azil în Uniunea Europeană decât cele venite din zone afectate de conflicte militare sau din state cu regimuri autoritare, consemnează Reuters.
„Acord decisiv pentru reforma politicii de migrație în Uniunea Europeană, titrează Le Monde. Ziarul detaliază câteva dintre cele mai importante reglementări ale noul pact cu privire la migrație, validat după patruzeci și opt de ore de negocieri acerbe între reprezentanții statelor membre și europarlamentari. „Acest pact va permite o mai bună protecție a frontierelor externe ale Uniunii, va stabili mai multă solidaritate între state și îi va proteja mai bine pe cei mai vulnerabili solicitanții de azil, totul pe baza valorilor Europei”, scrie Le Monde. După doi ani de confruntări inutile, negocierile în jurul acestei reforme s-au accelerat odată ce subiectele au fost separate în mai multe texte, facilitând discuțiile, notează Le Monde.
Președintele Parlamentului European, Roberta Metsola, a numit acordul privind noile măsuri de gestionare a imigrației dreptul unul „istoric”, informează The Guardian. Publicația atrage însă atenția că Metsola nu consideră acordul perfect, dar a adăugat că acesta asigură mai mult sau mai puțin „un echilibru între solidaritate și responsabilitate” și crează condiții mult mai bune pentru gestionarea migrației decât înțelegerile anterioare. ”În timp ce oficialii Uniunii Europene au sărbătorit acordul, grupurile pentru drepturile omului, inclusiv Amnesty International, Oxfam, Caritas și Salvați Copiii, au criticat schimbările, afirmând într-o scrisoare deschisă că noul acord ar crea un „sistem crud” care nu este funcțional.
Publicația germană Der Spiegel își concentrează atenția asupra primelor reforme majore pe care le aplică noul guvern polonez, condus de premierul Donald Tusk și cabinetul său pro-european. Ziarul relatează că la o săptămână de la preluarea mandatului, șeful executivului de la Varșovia a demis conducerea presei de stat. Potrivit Der Spiegel, mișcarea este văzută ca o încercare de a inversa deciziile fostului guvernulnațional conservator Lege și Justiție, care a fost acuzat că folosește mass-media de stat în scopuri propagandistice. ”În urma acestei decizii, mai mulți radiodifuzori publici și-au încetat activitatea, între aceștia numărându-se posturile TVP Info, TVP1, TVP3 și TVP World. Demiterile au afectat managerii și membrii consiliilor de conducere ai televiziunii de stat, radioului și agenției de știri, după cum a anunțat Ministerul Culturii. Măsurile au fost aplicate în conformitate cu o rezoluție parlamentară care vizează restabilirea imparțialității presei de stat, considerată mult timp un purtător de cuvânt al guvernului naționalist de dreapta Lege și Justiție. O rezoluție pentru a restabili „imparțialitatea și fiabilitatea” presei publice a fost adoptată de majoritatea parlamentară a noii coaliții, care a fost boicotată de membrii fostului partid de guvernământ”, comunică Der Spiegel.
Una dintre marile probleme care rămân în prim planul atenției comunității internaționale este conflictul militar dintre Israel și gruparea islamistă Hamas din Fâșia Gaza. BBC notează că pe fondul presiunilor externe și interne în creștere, autoritățile israeliene semnalează posibilitatea încheierii unui nou armistițiu. O nouă încetare temporară a focului ar permite eliberarea mai multor ostatici deținuți de Hamas și reluarea transportului de ajutor umanitar în Fâșia Gaza, scrie publicația. BBC relatează că liderul aripii politice a grupării Hamas a mers la Cairo pentru a negocia condițiile armistițiului cu reprezentanții conducerii egiptene.
Publicația Axios relata că Israelul ar fi dispus să convină asupra unui armistițiu de o săptămână pentru eliberarea unui număr de 40 de ostatici. Canalul 12 din Israel a transmis în același timp, cu referire la propriile surse guvernamentale, că proiectul de acord prevede și concesii în domeniul militar, precizând însă că cenzura militară îi interzice să ofere detalii.
