Revista presei internaționale: eșuarea încercării de a încheia un nou armistițiu între Israel și Hamas; Cine și de ce s-a comis atentatul pe străzile orașului Praga
Ce soluții alternative sunt gata să aplice occidentalii pentru a continua să sprijine Ucraina împotriva agresiunii ruse? De ce a eșuat încercarea de a încheia un nou armistițiu între Israel și Hamas? Și cine și de ce a comis ieri atentatul pe străzile orașului Praga, care s-a soldat cu zeci de victime omenești? Sunt întrebări la care caută răspuns publicațiile răsfoite de Lidia Petrenco.
Uniunea Europeană poate aproba acordarea unui nou ajutor de 50 de miliarde de euro pentru înarmarea Ucrainei, în pofida opoziției manifestate de Ungaria. O recunoaște însuși premierul maghiar Viktor Orban, scrie Bloomberg amintind că la summit-ul Consiliului European de săptămâna trecută acesta a blocat noua asistență prevăzută pentru Kiev. Publicația precizează că acordarea noilor fonduri europene pentru Kiev este posibilă doar revizuind bugetul comunitar, dar pentru că Orban se opune modificării acestuia, liderii celorlalte 26 de țări membre ar putea hotărî să transfere fonduri către Kiev printr-o decizie separată. Bloomberg subliniază că în culisele diplomației de la Bruxelles se vehiculează tot mai des ideea ocolirii dreptului de veto prin care Ungaria ar putea bloca din nou sprijinul pentru Ucraina, iar Orban e conștient de acest lucru. Ziarul notează că la summit-ul programat pe 1 februarie, liderii țărilor Uniunii Europene sunt gata să invoce articolul 7 din Tratatul de bază al blocului comunitar, care prevede posibilitatea de a lipsi o țară de dreptul de veto dacă se constată că ea încalcă normele statului de drept. Or, tocmai acesta e motivul pentru care Comisia Europeană continuă să mențină înghețate peste 20 de miliarde de euro prevăzute pentru Budapesta, accentuează Bloomberg.
Într-un interviu acordat aceleiași publicații Bloomberg, fostul comisar european pentru afaceri economice, Olli Rehn, dezvăluie una dintre opțiunile de finanțare a Ucrainei evitând modificarea bugetului comunitar. Potrivit acestuia, banii ar putea fi oferiți dintr-un fond de salvare care conține 80 de miliarde de euro, creat pentru a acorda împrumuturi țărilor din zona euro care se află în situații dificile. "Nu avem nevoie urgent de un fond de salvare pe piețele financiare, dar avem o urgență profundă și existențială în Ucraina”, a declarat Olli Rehn pentru Bloomberg semnalând că obiectivul prioritar al momentului este apărarea Europei.
Statele Unite ale Americii și Uniunea Europeană trebuie să continue să sprijine Ucraina în pofida îndoielilor care există în această privință, a declarat președintele francez Emmanuel Macron într-un interviu acordat canalului de televiziune France 5. "Ar trebui să continuăm să sprijinim Ucraina, pentru că asta ne va permite să trăim în pace. Nu suntem în război cu Rusia. Dar nu trebuie să permitem Rusiei să câștige. Pentru că altfel, vor fi necesare măsuri importante", a declarat Macron pentru France 5, fără a concretiza despre ce măsuri ar putea fi vorba.
Dacă puterile occidentale vor refuza să plătească pentru protejarea libertăților și normelor care le garantează prosperitatea, prețul pe care vor fi nevoiți să-l achite în viitor va fi mult mai mare. E avertismentul transmis într-un articol publicat în The Washington Post de unul dintre liderii opoziției ruse aflați în exil, Mikhail Khodorkovsky. Potrivit acestuia, cei care pledează acum pentru negocieri de pace cu președintele rus Putin sunt „fie naivi, fie necinstiți”. "Putin va folosi negocierile pentru a câștiga timp și a relua acțiunile militare atunci când va considera că e momentul potrivit, iar următorul stat pe care îl va ataca ar putea fi membru al NATO", scrie Khodorkovsky în The Washington Post. Putin nu poate fi calmat, el trebuie învins în Ucraina, altfel nu se va opri aici. Statele occidentale au înarmat Ucraina în măsura în care să nu piardă, însă insuficient pentru a învinge decisiv”, constată Mikhail Khodorkovsky în articolul din The Washington Post.
Între timp, The New York Times informează, citând surse diplomatice de la Casa Albă, că administrația președintelui american Joe Biden a lansat discuții urgente cu aliații din țările grupului G7 (n.r. cu cele mai dezvoltate economii ale lumii) privind transferul către Kiev a activelor rusești înghețate pe teritoriul statelor care fac parte din această organizație. Publicația scrie că în Congresul american această măsură obține tot mai multă susținere, ceea ce „inspiră optimism” la Casa Albă. Administrația americană vrea să stabilească urgent procedurile necesare pentru a livra Kievului aproximativ 300 de miliarde de dolari din activele rusești înghețate, spun sursele ziarului The New York Times. Potrivit acestora, președintele Joe Biden pledează pentru transferul acestor sume de bani până pe 24 februarie 2024, când se vor împlini doi ani de la invadarea Ucrainei.
„În prezent, cresc tot mai mult îngrijorările cu privire la o potențială „victorie a Rusiei” în războiul dus împotriva Ucrainei. Și această stare de spirit persistă într-un moment în care timpul pare să fie din ce în ce mai mult de partea Moscovei”, scrie Financial Times. „Faptul că se discută despre scenarii sumbre e binevenit pentru că poate stimula eforturile țărilor occidentale pentru a le preveni. Însă există riscul ca discuțiile necontenite despre pericolul unei victorii a Rusiei să devină la un moment dat o profeție care se împlinește de la sine. Răspândirea stării de incertitudine ar putea duce la creșterea numărului de țări care iau în considerare sau solicită negocieri de pace, ignorând faptul că Moscova nu are niciun interes să negocieze încetarea focului respectând condiția Kievului privind retragerea trupelor ruse de pe tot teritoriul Ucrainei, menționează Financial Times.
„China profită din plin de pe urma invaziei ruse în Ucraina”, - e titlul unui alt articol al ziarului The New York Times. Publicația scrie că Beijingul vinde Rusiei tot ceea ce Moscova nu mai poate importa din Occident. Astfel, creșterea comerțului cu Rusia avantajează cel mai mult producătorii chinezi de automobile care i-au înlocuit pe alți producători occidentali precum Mercedes-Benz sau BMW care au părăsit piața rusă. The New York Times amintește că Statele Unite au avertizat China să nu furnizeze arme Rusiei. Cu toate acestea, unele dintre echipamentele pe care China le vinde Rusiei, cum ar fi dronele sau camioanele, sunt folosite și în scopuri militare, scrie ziarul american. ”Ruptura produsă între Rusia și Occident după invadarea Ucrainei a fost un cadou inclusiv pentru industria construcțiilor din China, care se confruntă cu o criză severă după măsurile de carantină impuse în perioada pandemiei de COVID. Infrastructura comercială este extinsă și construită de-a lungul graniței ruso-chineze. Vara trecută, construcția în orașele de frontieră ale Chinei a fost realizată într-un ritm rapid și s-a oprit doar din cauza iernii reci. De asemenea, se construiesc noi conducte pentru a furniza una dintre cele mai importante mărfuri comercializate între cele două țări – produsele energetice”, conchide The New York Times.
Presa internațională continuă să acorde o atenție sporită evenimentelor din Orientul Mijlociu, unde încercările de a încheia un nou armistițiu între Israel și Hamas au eșuat. The Wall Street Journal scrie că gruparea islamistă a respins propunerea Israelului de a opri operațiunile militare în Fâșia Gaza timp de o săptămână în schimbul eliberării a 40 de ostatici. Potrivit publicației, Hamas cere necondiționat încetarea totală a focului și retragerea armatei israeliene din Fâșia Gaza. Este o condiție pe care Israelul nu o poate accepta, reafirmând că pentru prevenirea unor noi masacre ale Hamas precum cele din 7 octombrie, armata israeliană va ataca țintele grupării islamiste până la distrugerea ei definitivă, relevă The Wall Street Journal.
Pe primele pagini ale mai multor publicații europene e descris atentatul unui tânăr care a împușcat ieri zeci de oameni la Praga. Potrivit ziarului ceh Seznam Zpravy, atacatorul era un student de 25 de ani al Facultății de Filosofie de la o Universitate din orașul Karlov. Acesta a deschis focul în plină stradă ucigând 15 oameni și rănind alte peste 20 de persoane, după care s-a sinucis. Poliția a anunțat că înainte de a comite atentatul, atacatorul și-a împușcat propriu tată, relatează Seznam Zpravy. Publicația subliniază că oamenii legii au descoperit pe internet un canal de Telegram în limba rusă care-i aparținea atacatorului. Canalul ar fi fost creat în urmă cu două săptămâni, iar autorul acestuia mărturisea deschis că se pregătea pentru un atentat la Universitatea în care învăța, inspirându-se din unele masacre comise anterior de elevi sau studenți din instituțiile de învățământ din alte țări, mai scrie publicația cehă Seznam Zpravy.
