Revista presei internaționale: când se va termina războiul ruso-ucrainean și în ce măsură este posibilă prevenirea extinderii celui din Orientul Mijlociu
Presa internațională scrie că Ucraina a trecut prin cea mai grea noapte din această iarnă fiind supusă unui val masiv de atacuri aeriene. Când se va termina războiul ruso-ucrainean și în ce măsură este posibilă prevenirea extinderii celui din Orientul Mijlociu? - sunt întrebări la care încearcă să răspundă mai multe publicații internaționale. Ziarele și agențiile de presă vin și cu noutăți pozitive, una dintre ele fiind legată de primii pași ai României și Bulgariei către aderarea la spațiul Shengen. Lidia Petrenco a urmărit subiectele abordate de presa internațională și vine cu un rezumat al celor mai importante articole de ultimă oră.
Noaptea trecută, aproape întregul teritoriu al Ucrainei a fost supus unui nou val masiv de atacuri cu drone și rachete, transmit publicațiile internaționale. Potrivit BBC, la miezul nopții fragmentele unei drone au căzut peste o clădire cu mai multe etaje în orașul Odessa provocând un incendiu puternic. Aceeași sursă relatează despre mai multe explozii care au răsunat în regiunea Harkov lovită de 10 rachete. ”Cel puțin o persoană a murit și altele opt au fost rănite în urma atacurilor asupra orașului Harkov unde au fost avariate întreprinderi private, depozite și sediul unei instituții medicale... Cel puțin un civil a fost ucis și alții au fost răniți în timpul atacurilor aeriene asupra orașului Lvov – centrul administrativ al regiunii cu același nume din vestul Ucrainei. Potrivit autorităților locale a fost lovit un bloc de locuințe”. BBC transmite că un nou val de atacuri aeriene a fost lansat azi dimineață, inclusiv asupra capitalei Kiev, unde fragmentele unei rachete rusești a căzut peste un depozit câțiva oameni fiind scoși de salvatori de sub dărâmături.
Potrivit informațiilor preliminare, au fost înregistrate distrugeri ale infrastructurii critice în mai multe localități ucrainene, iar autoritățile mai continuau să estimeze între timp numărul victimelor, transmite BBC.
Se va încheia războiul din Ucraina în 2024? Este o întrebare la care caută răspuns Newsweek consultând mai mulți experți internaționali. Cei mai mulți dintre ei se îndoiesc că actualul conflict militar s-ar putea încheia în anul care vine. „Singura șansă de a pune capăt conflictului ar fi decesul subit al președintelui rus Vladimir Putin”, consideră Beth Knobel, profesor la Universitatea Fordham și fost șef al biroului CBS News de la Moscova. „În asemenea situație, este posibil ca Rusia să profite de o schimbare a conducerii pentru a încerca să declare victoria mulțumindu-se cu teritoriul ucrainean pe care l-a acaparat din februarie 2022 încoace. Oricum, ar fi o șansă minusculă ca Rusia să se retragă din război, pentru că a investit prea mult în imaginea sa de putere care se poate împăca doar în cazul unei victorii totale”, spune același expert pentru Newsweek. „Obiectivele Rusiei nu se limitează însă la menținerea controlului asupra teritoriilor ocupate – ea vrea instalarea unui regim politic la Kiev care să-i fie loial, subliniază pentru aceeași publicație profesorul Peter Rutland, de la Universitatea americană Wesleyan. Potrivit expertului, președintele rus mai crede că poate atinge acest obiectiv dacă Statele Unite vor înceta să mai sprijine Ucraina. Astfel, va aștepta până la alegerile prezidențiale americane din noiembrie anul viitor, în speranța că Donald Trump se va întoarce la Casa Albă și va bloca precum promite orice ajutor pentru Kiev”, spune analistul Peter Rutland pentru Newsweek.
„Un raport al serviciilor secrete americane a dezvăluit că Rusia a pierdut 87% din forțele sale de dinaintea invaziei, sau 315.000 de soldați, iar după alegerile prezidențiale din martie anul viitor, se așteaptă o nouă mobilizare care arată disponibilitatea lui Putin de a-și sacrifica propriul popor. În decembrie, el a aprobat cheltuieli care vor face ca armata să preia aproximativ 30% din bugetul total al Rusiei în 2024”, scrie Newsweek.
„O înțelegere negociată pe termen lung pare, de asemenea, foarte puțin probabilă. După ce a vărsat atât de mult sânge, a pierdut bani și prestigiu în acest război, Putin nu își poate permite din punct de vedere politic mai puțin decât o victorie decisivă... Din păcate, există o șansă foarte reală ca războiul ruso-ucrainean să dureze și după 2024", a opinat pentru aceeași publicație Gregory Vitarbo, profesor de istorie la Meredith College din Carolina de Nord.
Publicațiile internaționale vin cu prognoze pesimiste și cu privire la aplanarea conflictului din Orientul Mijlociu. CBS News scoate în evidență avertismentul guvernului israelian care a anunțat că e gata să atace Libanul dacă gruparea pro-iraniană Hezbollah va continua atacurile aeriene asupra nordului Israelului. ”Timpul pentru o soluție diplomatică se epuizează”, a declarat citat de CBS News ministrul israelian Benny Gantz. Publicația amintește că Hezbollah a promis să sprijine gruparea Hamas în cazul unei ofensive terestre a armatei israeliene în Fâșia Gaza. De la masacrele săvârșite de Hamas împotriva israelienilor pe 7 octombrie, Hezbollah a lansat în mod regulat atacuri aeriene din sudul Libanului asupra nordului Israelului, notează CBS News.
Conflictul dintre Israel și Hamas a schimbat radical peisajul politic din Orientul Mijlociu și a oprit procesul de normalizare a relațiilor dintre Israel și mai multe țări arabe, scrie Deutche Welle. Potrivit publicației, se anunța o „eră a păcii” mai ales după discuțiile Israelului cu Arabia Saudită - influentul său vecin din sud. Dar după atacurile teroriste ale grupării Hamas palestinienii și preocupările lor au revenit pe agenda regională și cea internațională. Statele arabe, care au semnat tratate de pace cu Israelul, se tem că noua escaladare a conflictului ar putea duce la o strămutare a palestinienilor, și respectiv la tulburări sociale în propriile lor țări, semnalează publicația germană. Dar experții citați de Deutche Welle se îndoiesc că apropierea dintre Israel și lumea arabă va rămâne în impas. Johannes Becke, profesor la Universitatea de Studii Evreiești din Heidelberg, a atras atenția într-un interviu acordat publicației germane că „retorică aspră împotriva Israelului exprimată la summitul statelor arabo-musulmane de la Riad la începutul lunii noiembrie, s-a mai potolit. Și asta pentru că interesele economice și geostrategice ale statelor arabe cu privire la Israel, care deocamdată nu sunt afectate de conflictul din Gaza. În general, Israelul este considerat un partener foarte atractiv pentru afaceri și investiții tehnologice. Apropierea de Israel aduce avantaje și în relațiile cu Statele Unite și alte țări occidentale... În plus, Israelul este un partener geostrategic important pentru acele țări care vor să limiteze influența Iranului în regiune”, a adăugat Johannes Becke în interviul acordat Deutche Welle.
În fine, mai multe ziare europene scot în evidență o veste îmbucurătoare pentru România și Bulgaria. Cele două țări au ajuns la un acord cu Austria pentru aderarea la spațiul Schengen, din martie urmând să fie deschise frontierele aeriene și maritime, transmite Reuters. Agenția de presă menționează că negocierile privind deschiderea frontierelor terestre vor continua anul viitor. Austria s-a opus până acum aderării României și Bulgariei la zona Schengen în care cetățenii europeni călătoresc fără vize, precizează Reuters amintind că guvernul de la Viena le-a cerut celor două țări să combată mai eficient imigrația ilegală.
