Revista presei internaționale: războiul ruso-ucrainean; Încălzirea globală
Consecințele cutremurului devastator care a lovit Japonia în prima zi a anului reprezintă principalul subiect abordat în presa internațională. Alte teme care se află în centrul atenției publicațiilor internaționale sunt legate de marile provocări cărora trebuie să le facă față în noul an comunitatea internațională. Războiul ruso-ucrainean, conflictul din Orientul Mijlociu, amenințările teroriste și încălzirea globală sunt câteva dintre problemele de pe agenda geopolitică enumerate de ziarele răsfoite de Lidia Petrenco.
Cel puțin 30 de persoane au murit și mulți alți oameni au fost răniți în urma puternicului cutremur care a avut loc în prima zi a anului în Japonia, transmite BBC. Potrivit publicației, multe clădiri au fost distruse și zeci de mii de oameni au rămas fără electricitate. Aproape o sută de mii de persoane sunt evacuate din zonele afectate de seismul care a avut o magnitudine de 7,6 grade pe scara Richter. Mii de oameni au fost adăpostiți noaptea trecută în săli de sport și școli folosite ca centre de evacuare de urgență, informează BBC cu referire la date oferite de guvernul japonez. De luni dimineață, în Japonia s-au produs peste 150 de cutremure cu magnitudine diferită, ultimele șase fiind înregistrate noaptea trecută. Potrivit experților citați de BBC, replicile pot continua pe parcursul acestei săptămâni și riscă să provoace noi pagube.
Consolidarea apărării spațiului aerian al Ucrainei e principalul obiectiv pe care vrea să-l atingă guvernarea de la Kiev în această iarnă, scrie Unian. Publicația subliniază că în prima zi a noului an, președintele Ucrainei, Volodymyr Zelenskyy, a abordat subiectul într-o conversație telefonică cu premierul Canadei Justin Trudeau. Liderul de la Kiev a subliniat că forțele de apărare aeriană reușesc să doboare marea majoritate a dronelor și rachetelor lansate de ruși asupra țării, însă oricum atacurile provoacă distrugeri ale infrastructurii și fac victime în rândul civililor, precum s-a întâmplat și în noaptea dintre ani. Potrivit Unian, Zelenskyy a convenit cu premierul Trudeau, asupra intensificării discuțiilor cu partenerii occidentali privind necesitatea consolidării întregului sprijin militar pentru Ucraina.
The Washington Post scrie că atacul masiv cu rachete și drone lansat asupra Ucrainei pe 29 decembrie ar trebui să reamintească Occidentului că președintele rus Putin nu și-a abandonat încă planurile agresive. Cel mai bun răspuns al Statelor Unite și Uniunii Europene ar trebui să fie depășirea disputelor politice interne și reluarea urgentă a sprijinului militar pentru Ucraina, relevă ziarul american. The Washington Post subliniază că acum Ucraina are nevoie de rachete cu rază mai lungă de acțiune, de avioane de luptă F-16, de o aprovizionare constantă cu sisteme de apărare aeriană și de obuze de artilerie.
Într-un interviu acordat publicației The Economist, președintele Ucrainei, a declarat că țările europene ar trebui să folosească toate mijloacele posibilie pentru a convinge Congresul american să deblocheze cât mai curând sprijinul financiar pentru Kiev solicitat de liderul de la Casa Albă Joe Biden. Volodymyr Zelenskyy a avertizat că președintele rus Putin reacționează agresiv la orice semn de slăbiciune a Occidentului și ar fi gata să atace chiar și teritoriul NATO dacă Ucraina va fi lipsită de susținerea militară a aliaților.
Războiul dintre Israel și mișcarea islamistă Hamas e celălalt conflict militar major care rămâne de aproape trei luni în centrul atenției publice mondiale, scrie The Times of Israel. Publicația citează o declarație a Forțelor Armate israeliene, potrivit căreia ofensiva din Fâșia Gaza va continua pe tot parcursul acestui an, până la distrugerea completă a grupării Hamas. Ziarul consemnează că Israelul e dispus să mobilizeze zeci de mii de noi militari pentru a pune capăt amenințărilor teroriste ale militanților Hamas care în timpul masacrelor din 7 octombrie au făcut în jur de 1140 de morți în rândul civililor israelieni.
Italia a preluat în prima zi a noului an, președinția grupului G7 în care intră țările cu cele mai puternice economii ale lumii. Analiștii politici citați de agenția EFE consemnează că Italia va trebui să gestioneze activitatea grupului într-o perioadă în care ordinea internațională e în pericol. Experții se referă în special la câteva dintre principalele provocări cărora tebuie să le facă față organizația - războaiele din Ucraina și Fâșia Gaza, criza din strâmtoarea Taiwan, amenințările teroriste, încălzirea globală, precum și efectele negative provocate de dezvoltarea inteligenței artificiale.
