Revista presei internaționale// Reacțiile oficialilor occidentali la atacurile cu rachete lansate tot mai intens de Rusia asupra Ucrainei; Cutremurului devastator din Japonia
Publicațiile internaționale scot în evidență reacțiile mai multor oficiali occidentali la atacurile cu rachete lansate tot mai intens de Rusia asupra Ucrainei. În atenția presei e și pericolul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu după ce unul dintre liderii de vază ai grupării islamiste Hamas a fost ucis într-un atac aerian al Israelului. În vizorul presei internaționale sunt și consecințele cutremurului devastator din Japonia. Lidia Petrenco a pregătit un rezumat cu cele mai importante articole dedicate acestor evenimente și relatează.
Loviturile de marți asupra orașelor Kiev și Harkov, au provocat numeroase distrugeri și au ucis cel puțin cinci oameni, rănind alți peste 130, transmite BBC. Publicația relatează că pe fondul acestor atacuri, președintele Comisiei parlamentare pentru Apărare din Germania a cerut guvernului de la Berlin să furnizeze urgent Ucrainei rachete cu rază lungă de acțiune Taurus. Potrivit BBC, Marie-Agnes Strack-Zimmermann a declarat că promisiunile privind susținerea Ucrainei „atâta timp cât este nevoie” vor rămâne vorbe goale dacă Germania și celelalte țări europene vor ezita să furnizeze Kievului armamentul de care are nevoie pentru a combate agresiunea Rusiei.
Intensitatea atacurilor aeriene asupra Ucrainei arată că Rusia nu este interesată, precum afirmă, să negocieze vreo soluție de pace, a declarat la rândul său președintele Consiliului European, Charles Michel, citat de BBC. Potrivit oficialului, atacurile aeriene rusești lansate în timpul sărbătorilor de Anul Nou demonstrează o dată în plus cinismul Moscovei. Pe fondul atacurilor rusești, președintele ucrainean Volodymyr Zelenskyy a discutat cu premierul britanic Rishi Sunak despre consolidarea apărării antiaeriene a Ucrainei, mai scrie BBC.
Presa internațională continuă să urmărească îndeaproape și evoluția războiului dintre Israel și gruparea islamistă Hamas. Agenția EFE descrie circumstanțele în care marți, a fost ucis unul dintre adjuncții liderului Hamas. Agenția spaniolă de presă relatează că Saleh al Arouri era considerat al doilea om al Hamas și a fost ucis împreună cu gărzile sale de corp în atacul cu o dronă israeliană care a lovit biroul grupării de la periferia sudică a capitalei Libanului, Beirut. Potrivit agenției libaneze de presă ANI, patru persoane au fost ucise în timpul atacului.
Asociated Press estimează că această lovitură poate duce la o escaladare semnificativă a războiului Israelului împotriva grupării militante, sporind riscul unui conflict mai larg în Orientul Mijlociu. Aceeași agenție de presă atrage atenția că Saleh Arouri, era unul dintre membrii grupării Hamas care a fondat aripa militară a acesteia. Publicația semnalează că moartea lui ar putea provoca represalii majore din partea puternicei miliții Hezbollah din Liban, în condițiile în care liderul acesteia, Sayyed Hassan Nasrallah, a promis că va riposta împotriva oricărui atac israelian asupra oficialilor palestinieni din Liban.
The Guardian îl citează pe purtătorul de cuvânt al armatei israeliene, Daniel Hagari, care a declarat că forțele israeliene sunt într-o stare de „înaltă pregătire” și sunt gata pentru orice scenariu după uciderea lui Arouri. Întrebat dacă Israelul a stat în spatele atacului, Hagari a spus într-o conferință de presă: „Ne concentrăm pe uciderea Hamas”.
Într-un interviu acordat MSNBC, Mark Regev, un consilier al premierului israelian Benjamin Netanyahu, a declarat însă că Israelul „nu și-a asumat responsabilitatea pentru acest atac”.
„Dar oricine a făcut-o, trebuie să fie clar – acesta nu a fost un atac asupra statului libanez. Cine a făcut asta, a făcut o lovitură chirurgicală împotriva conducerii Hamas”.
Liderul adjunct al Hamas, Saleh al-Arouri, se așteptase de mult la lovitura cu dronă israeliană despre care surse de securitate au spus că l-a ucis marți la Beirut, relevă Times of Israel. „Aștept martiriul și cred că am trăit prea mult”, a spus el în august, în timp ce exila palestinienii în Cisiordania pentru a lua armele pe fondul unui val de violență.
Radio France Internationale remarcă faptul că 2024 începe cu două conflicte la care nimeni nu vede sfârșitul: Ucraina și Gaza. RFI a analizat situația cu Bertrand Badie - profesor emerit la Sciences Po și sociolog în relații internaționale: "Constatăm că au avut loc două războaie în Ucraina. Unul care a fost, minunat, câștigat de poporul ucrainean care a împiedicat această anexare dorită a Ucrainei de către Rusia. Apoi, de aproape un an, un alt război are loc, unul de poziționare, care schimbă, puțin, datele chestiunii. Vedem cum linia frontului se stabilizează dar nimeni nu știe unde se va ajunge. Miza, pentru 2024, este cum va fi gestionat acest fenomen, care este privit îndeaproape de multe capitale occidentale. Întrebarea este dacă acest război de poziționare va duce la o încetare, în fapt, a ostilităților – ceea ce ar conveni Kremlinului căci ar însemna să obțină circa 20% din teritoriul ucrainean. Ori, poate Ucraina va reuși să întoarcă situația. Totuși, este foarte difícil să anticipăm ce anume se va întâmpla. Vedem că Ucraina se lansează în operațiuni care depășesc cadrul acestui război de poziționare. Am văzut acest lucru prin atacurile duse pe teritoriul rus. Iar Kievul dorește să relanseze discuția politică în privința teritoriului câștigat de Rusia. Acum, totul va fi influențat și de susținerea pe care Ucraina o va primi din partea Occidentului. Va depinde și de evoluția opiniei publice. Observăm un fel de descurajare, o oboseală, în rândul societății ucrainene. Dar, oare, va putea tocmai această stare să rectifice ceea ce s-a întâmplat în prima parte a războiului? Este marea întrebare”.
RFI a solicitat părerea expertului referitor la posibilele evoluții în Orientul Apropiat.
Bertrand Badie: "Vedem, că, în două luni și jumătate, bombardamentele derulate în Gaza au făcut de două ori mai mulți morți în rândul populației civile, decât în urma atacurilor ruse din Ucraina, în aproape 2 ani. În plus, există foarte multe incertitudini: ceea ce se întâmplă în Marea Roșie, ori la frontiera israeliano-libaneză ori în Cisiordania, dar, trebuie privit și spre marile capitale arabe, care susțin, tot mai puternic, palestinienii.
Toate acestea sunt forțe care pot schimba datele problemei și pot antrena o serie întreagă de consecințe. Vedem și cum armata americană s-a implicat, direct, în Marea Roșie, în cadrul unui atac dus împotriva rebelilor houthi din Yemen. Marina americană le-a scufundat mai multe ambarcațiuni în Marea Roșie. Iată cum situația este mult mai instabilă aici, comparativ cu ceea ce se întâmplă în Ucraina. Dar, instabilitatea poate duce la o schimbare de situație, iar consecințele sunt incalculabile. Comunitatea internațională și-a arătat, destul de clar, indiferența. Iar când există o indiferență în exterior, mișcările din interiorul acestei zone de conflict sunt cu atât mai intense”, conchide Bertrand Badie, intervievat de RFI.
Majoritatea publicațiilor internaționale descriu coliziunea unui avion de pasageri cu o aeronavă a Gărzii de Coastă produsă pe aeroportul Haneda din Tokyo. The Times transmite că cinci membri ai echipajului aeronavei de pază și-au pierdut viața, în timp ce pasagerii avionului de linie au fost evacuați înainte ca acesta să fie cuprins în întregime de flăcări. Câțiva dintre pasageri au declarat pentru The Times că au trecut printr-un adevărat iad și că au supraviețuit miraculos.
Theglobeandmail citează un oficial din cadul ministerului japponez al transportuilor, potrivit căruia inainte de aterizare nu au fost raportate probleme cu motorul sau alte defecțiuni. Publicația canadiană precizează că avionul Gărzii de Coastă se îndrepta spre Niigata, pe coasta de vest a Japoniei, pentru a oferi ajutor localităților afectate de un puternic cutremur care a lovit Japonia în prima zi a anului nou.
Consecințele seismului rămân în vizorul presei internaționale. The Independent îl citează pe premierul Japoniei, Fumio Kishida, potrivit căruia salvatorii se află într-o „bătălie împotriva cronometrului”, în timp ce numărul morților produs de valul de cutremure a crescut la 55. Publicația amintește că serviciile de specialitate japoneze admit că seismul poate fi urmat de replici în următoarele zile.
Publicația Axios amintește că în urmă cu aproape 13 ani, un cutremur cu magnitudinea de 8,9 a ucis mii de oameni în Japonia și a declanșat o triplă topire la trei dintre reactoarele centralei nucleare Fukushima Daiichi.
