Revista presei internaționale: decizia președintelui Consiliului European de a renunța la funcție înainte de expirarea mandatului; Factorii care influențează evoluția războiului ruso-ucrainean
În ce situație s-a pomenit Uniunea Europeană după ce președintele Consiliului European Charles Michel a anunțat subit că-și părăsește funcția? E una dintre întrebările la care încearcă să răspundă cele mai multe publicații internaționale. Alte teme abordate de presă se referă la factorii care influențează evoluția războiului ruso-ucrainean, inclusiv negocierile din culise asupra unei soluții de pace. Noile dispute politice izbucnite în Statele Unite după tăinuirea stării de sănătate a secretarului american al Apărării e un alt subiect despre care relatează presa internațională răsfoită de Lidia Petrenco.
Decizia președintelui Consiliului European Chales Michel de a renunța la funcție înainte de expirarea mandatului îi pune în gardă pe majoritatea liderilor țărilor membre ale blocului comunitar, scrie Politico. Ziarul amintește că în cazul în care aceștia nu-i vor găsi urgent un înlocuitor lui Michel, funcția de președinte al Consiliului European ar putea fi preluată de euroscepticul premier maghiar Viktor Orban. Și asta pentru că în lipsa unui candidat, funcția îi revine liderului acelei țări, care deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene și care la începutul noului an a fost preluată de Ungaria. Potrivit ziarului Politico, ar fi un scenariu de coșmar pentru Bruxelles ca funcția de președinte al Consiliului European să-i revină lui Orban – celui care blochează permanent luarea unor decizii importante, inclusiv a celor ce țin de asistența Uniunii Europene pentru Ucraina. Publicația notează că președintele Consiliului European mediază disputele politice dintre liderii țărilor membre și are grijă de stabilirea programului lor de lucru, care ar putea fi dat peste cap de premierul maghiar.
Euronews observă că decizia lui Charles Michel de a renunța la funcție pentru a candida la alegerile europarlamentare din iunie e supusă criticilor mai multor politicieni. Aceștia se arată nemulțumiți că Michel își părăsește postul într-un moment în care Uniunea Europeană are nevoie de solidaritate pentru depășirea unor probleme cruciale pentru viitorul blocului comunitar, precum e cea privind acordarea unui nou ajutor financiar de 50 de miliarde de euro necesare pentru înarmarea Ucrainei.
Scenariul preluării funcției de președinte al Consiliului European de către premierul Ungariei Viktor Orban poate fi evitat, transmite Financial Times. Publicația face referire la propriile surse diplomatice potrivit cărora reprezentanții țărilor membre sunt dispuși să-i ofere funcția fostului premier italian Mario Draghi.
Bloomberg face dezvăluiri despre negocierile care se duc în culisele diplomației internaționale pe tema unui acord de pace în războiul ruso-ucrainean. Ziarul scrie că la mijlocul lunii decembrie, oficiali din mai multe țări au participat la o reuniune organizată în Arabia Saudită la care a fost analizat planul de pace propus de Kiev. Bloomberg notează că evenimentul a fost ținut în secret pentru ca participanții la reuniune să se simtă confortabil. În pofida acestui lucru, au lipsit reprezentanții unor importante state din așa-numitul Sud Global precum China, Brazilia sau Emiratele Arabe Unite. În schimb au fost prezenți diplomați ai altor puteri mondiale care au o poziție neutră față războiul ruso-ucrainean, precum sunt India, Turcia sau Arabia Saudită, conchide Bloomberg.
Ofensiva de iarnă a lui Putin a eșuat, iar Federația Rusă a pierdut mii de oameni și echipamente militare, titrează Bild. La trei luni de la începutul atacurilor rusești din regiunile Donețk și Harkov, ocupanții au suferit pierderi uriașe, constată publicația germană. Ziarul notează că în această perioadă, armata ucraineană a reușit să distrugă cu ajutorul unui contingent minim de militari atâtea arme grele rusești cât nu reușise în tentativa ofensivei din vară. Totuși, rămâne deschisă întrebarea: cât timp va mai avea Ucraina munițiile necesare pentru a se opune ofensivei rusești, semnalează Bild, amintind că atât Statele Unite, cât și Uniunea Europeană, depun eforturi pentru depășirea disputelor politice interne în vederea asistenței militare ce ar urma să fie oferită Kievului.
Noul premier al Franței, Gabriel Attal, devine cel mai tânăr șef de guvern din istoria țării, la vârstă de 34 de ani, titrează presa internațională. Acesta a preluat conducerea executivului după ce a activat în calitate ministru al Educației, perioadă în care a devenit cel mai popular politician în Franța, potrivit recentelor sondaje de opinie. Gabriel Attal și-a făcut un nume, fiind activ în cadrul emisiunilor de radio și în parlament, notează publicația britanică Independent.
Le Monde oferă detalii din culisele unei nominalizări disputate: „Cel mai tânăr președinte al republicii din istorie l-a numit pe cel mai tânăr prim-ministru din istorie”. Făcând din tinerețe o garanție a „curajului”, Gabriel Attal promite că va duce „la Matignon cauza școlii”, „mama tuturor bătăliilor”, spune el, gândindu-se să remedieze prin această formulare, frustrarea profesorilor uimiți de plecarea sa grăbită din minister.
Cariera sa în plină ascensiune a început în calitate de purtător de cuvânt al partidului majoritar, scrie La Stampa. Publicația remarcă faptul că în această postură, în 2018, Gabriel Attal a fost protagonistul unei crize diplomatice cu Italia pentru că a criticat dur politica de migrație a Romei. Steaua în ascensiune și-a continuat apoi avansul urcând pe diverse trepte ale puterii: mai întâi purtător de cuvânt al executivului, apoi ministru al Conturilor Publice și în final șef la Ministerul Educației. Attal are, așadar, sarcina de a conduce viitoarea echipă guvernamentală, alături de care Macron speră să lase în urmă criza care s-a deschis înainte de Crăciun cu legea imigrației, aprobată de Parlament cu sprijinul partidului de extremă dreapta condus de Marine Le Pen, notează La Stampa. În vederea următoarelor alegeri europene, chiriașul Elysée-ului își propune să recâștige teren în opinia publică, care este din ce în ce mai orientată către rivalul Le Pen, care continuă să crească în sondaje, conchide publicația italiană.
Presa internațională are în vizor și vizita secretarul de stat al SUA Antony Blinken în Orientul Mijlociu. BBC relatează că oficialul american a solicitat Israelului să îndepărteze barierele, astfel încât mai mult ajutor esențial să poată fi permis în Gaza. Costul războiului pentru civilii din Gaza este „mult prea mare”, a spus Blinken, precizând totodată că Israelul se confruntă cu o provocare uriașă în lupta împotriva unui inamic, care s-a încorporat în populația civilă. Potrivit BBC, Blinken a subliniat mesajul nou și puternic primit în ultimele trei zile din partea statelor vecine cu Israelul. „Ei sunt dispuși nu numai să trăiască cu Israelul, ci și să integreze regiunea într-un mod care să asigure siguranța tuturor, inclusiv pe cea a Israelului, a spus Blinken. Cu alte cuvinte, discuțiile despre normalizarea diplomatică cu Israelul - care părea să fie deraiată de atacul Hamas din 7 octombrie - sunt pe masă. Acest lucru, a spus Blinken, ar necesita niște decizii dificile și alegeri grele - care includ ca Israelul să accepte „o cale clară către realizarea drepturilor politice palestiniene și un stat palestinian, condiții vitale pentru pacea pe termen lung”, conchide publicația britanică.
Șeful Pentagonului, Lloyd Austin, - unul dintre cei mai înveterați susținători ai Ucrainei - este tratat pentru cancer de prostată, transmit publicațiile internaționale. Axios notează că administrația de la Casa Albă a devenit ținta unor critici dure din partea republicanilor nemulțumiți că starea de sănătate a lui Austin a fost ținută în taină în ultimele săptămâni. Aceeași publicație amintește că Austin a fost operat pe 22 decembrie și internat în urma unor complicați în prima zi a noului an. Mai mulți republicani, între care și Donald Trump, cer acum demiterea lui Austin. Aceștia au trimis o scrisoare președintelui Biden marți după-amiază, cerând demisia lui Austin, precum și a oricărui personal „implicat în acoperirea spitalizării sale”.
Pentagonul a anunțat luni că Austin și-a reluat toate sarcinile biroului său, precizează Axios.
