Revista presei internaționale: rezultatele unei noi reuniuni a Consiliului Ucraina-NATO; Scopul turneului pe care l-a început președintele Ucrainei în țările baltice
Presa internațională scrie despre rezultatele unei noi reuniuni a Consiliului Ucraina-NATO care a analizat următorii pași privind susținerea Kievului în fața agresiunii militare ruse. Publicațiile dezvăluie scopul principal al turneului pe care l-a început președintele Ucrainei în țările baltice într-un moment în care aliații săi sunt preocupați nu doar de sprijinul pentru Kiev, ci și pentru apărarea frontierei de est a Alianței Nord-Atlantice.
O atenție deosebită e acordată dezastrului care s-a abătut asupra Ecuadorului după ce grupurile criminale din țară au declanșat un adevărat război împotriva autorităților statului. Lidia Petrenco a urmărit ce scriu principalele ziare despre aceste evenimente și vine cu amănunte.
Țările membre ale NATO sunt hotărâte să ofere în continuare asistență militară, economică și umanitară Ucrainei pentru a o ajuta să facă față agresiunii ruse, transmite BBC. Publicația scrie că în urma reuniunii Consiliului Ucraina-NATO, statele Alianței Nord-Atlantice au prezentat planuri de a sprijini Kievul cu miliarde de euro în 2024. BBC notează că summit-ul a fost convocat la inițiativa autorităților de la Kiev în contextul atacurilor aeriene rusești asupra Ucrainei în timpul sărbătorilor de Anul Nou. Jurnaliștii britanici remarcă apelul la unitate împotriva Rusiei transmis în timpul unui discurs public al președintelui ucrainean Volodymyr Zelenskyy în capitala Lituaniei, Vilnius. „Rusia va ceda în cele din urmă dacă țările occidentale vor rămâne solidare cu Ucraina”, și-a exprimat convingerea Zelenskyy în debutul unui turneu pe care-l face în țările baltice, relatează BBC.
Președintele rus Vladimir Putin este dispus să atace țările din flancul estic al NATO și în primul rând Estonia, a declarat la postul de televiziune Espresso fostul ambasador al Ucrainei în Statele Unite ale Americii, Valery Chalyi. Potrivit diplomatului, președintele rus vrea cu adevărat să facă acest pas pentru a arăta că NATO nu poate reacționa rapid la un atac rusesc. Valery Chalyi a subliniat că NATO a început abia acum să-și schimbe strategia de apărare în cazul unui atac asupra uneia dintre țările blocului militar. Vechea strategie presupune că o țară atacată de Rusia se apără singură timp de 48 de ore sau o săptămână, iar apoi alte țări ale NATO i se alătură, a amintit diplomatul ucrainean. În aceste condiții, Moscova ar fi gata să atace un stat al NATO înainte ca Alianța Nord-Atlantică să fie pregătită pentru a aplica noua strategie de prevenire a agresiunii militare împotriva sa, explică Chalyi în interviul acordat postului ucrainean Espresso.
Dacă fostul președinte american Donald Trump va reveni la Casa Albă, Statele Unite nu vor sări în ajutorul Uniunii Europene în cazul în care va fi atacată. Potrivit dezvăluirilor făcute de comisarul francez Thierry Breton într-un interviu pentru Politico, Trump i-a transmis acest avertisment președintelui Comisiei Europene Ursula Von der Leyen încă în 2020 în timpul unei întâlniri la Forumul Economic de la Davos. Politico notează că Trump e nemulțumit că Europa ar investi prea puțin în propria apărare și pledează pentru retragerea Statelor Unite din Alianța Nord-Atlantică. Astfel, o posibilă victorie a lui Donald Trump la alegerile prezidențiale din toamna acestui an, pune din ce în ce mai mult în gardă țările blocului comunitar, scrie Politico. Ziarul notează că în calitatea sa de comisar european responsabil pentru politica industrială și programul de apărare, Breton a depus eforturi ca Uniunea Europeană să își sporească propriile capacități de apărare. Pe fondul războiului ruso-ucrainean, el a propus marți alocarea unei sume de 100 de miliarde de euro pentru a stimula producția de armament a Uniunii Europene, subliniază Politico.
Înainte de a oferi o nouă asistență financiară Kievului, Statele Unite vor ca președintele Ucrainei Volodymyr Zelenskyy să prezinte un plan mai clar privind viitoarele acțiuni militare împotriva Federației Ruse, transmite Bloomberg. Publicația face referire la propriile surse diplomatice de la Casa Albă potrivit cărora consilierul prezidențial al SUA pentru securitate națională, Jake Sullivan, va vorbi pe această temă cu Volodymyr Zelenskyy înainte ca subiectul să fie abordat săptămâna viitoare la Davos. „Oficialii de la Washington sunt îngrijorați de existența unor neînțelegeri ce ar fi apărut între Zelenskyy și comandantul Forțelor Armate ale Ucrainei Valery Zaluzhnyi privind elaborarea unei noi strategii militare”, scrie ziarul.
„Armata ucraineană elaborează în prezent planuri pentru 2024 și ia în considerare o gamă completă de opțiuni. SUA doresc să decisă cum să-și orienteze mai bine sprijinul pentru a ajuta Ucraina să se apere în noul an. Partenerii Kievului spun că dezvoltarea unei strategii militare clare pentru apărarea pozițiilor actuale ale armatei ucrainene și pentru străpungerea liniilor de apărare rusești a devenit esențială”, mai scrie Bloomberg.
Republicanii din Congresul american au criticat administrația președintelui Statelor Unite Joe Biden pentru asistența insuficientă acordată Ucrainei și au cerut acțiuni decisive, relatează Ukrinform. Un document cu aceste solicitări a fost publicat de trei comisii ale Camerei Reprezentanților din Congresul SUA, care sunt conduse de reprezentanți ai Partidului Republican, notează publicația ucraineană. Ukrinform scrie că „planul propus pentru victoria Ucrainei”, a fost elaborat încă la sfârșitul anului trecut și a fost semnat de președinții Comisiei pentru Afaceri Externe Michael McCaul, Comitetului pentru Servicii Armate Mike Rogers și Comitetului de Informații Mike Turner. Scopul enunțat în document este „de a răspunde întrebărilor critice cu privire la sprijinul Ucrainei din partea Statelor Unite și a aliaților săi și de a prezenta un plan al victoriei în care noi câștigăm și Rusia pierde”. Potrivit Ukrinform, documentul prevede cinci secțiuni: „Amenințarea”, „Planul propus pentru victorie”, „Supervizarea”, „Distribuirea sprijinului” și „Cronologia întârzierilor livrăririlor de armament Ucrainei de către administrația președintelui Joe Biden”.
„Republicanii insistă că Biden trebuie să prezinte un plan credibil care să ducă la victoria Ucrainei și să-i ofere armele de care are nevoie pentru a-și atinge obiectivul cât mai curând... Calea spre victorie pentru Ucraina constă în furnizarea rapidă de armament, înăsprirea sancțiunilor împotriva regimului lui Putin și transferul către Ucraina a 300 de miliarde de dolari din contul activelor rusești înghețate”, adaugă Ukrinform citând prevederile documentului publicat de republicanii din Congresul american.
Iranul ar putea furniza Rusiei rachete balistice care pot lovi ținte la o distanță de până la 700 de kilometri, relatează Sky News citând surse din cadrul Serviciului de Securitate al SUA. „Se știe că Iranul și Rusia și-au extins acordul privind schimbul de arme, iar Rusia ar urma să primească în curând sisteme de rachete sol-sol de înaltă precizie”, susțin Sky News. Potrivit acestora, ar fi vorba despre rachetele Ababil și Fateh, care pot lovi ținte la o distanță de până la 700 de kilometri, iar Iranul ar urma să primeacă în schimb bani și tehnologie militară din partea Rusiei. Sky News mai scrie că Moscova a folosit deja rachete nord-coreene pe care le-a lansat în câteva rânduri asupra Ucrainei, Phenianul obținând în acest fel și un poligon pentru testarea rachetelor sale și respectiv pentru îmbunătățirea lor.
Presa internațională își îndreaptă atenția și asupra evenimentelor de ultimă oră din America Latină, iar mai cu seamă asupra violențelor care zguduie de câteva zile Ecuadorul. Reuters relatează că peste 20 de bande de traficanți de droguri au provocat un adevărat haos în țară, detonând bombe, asasinând și luând ostatici reprezentanți ai forțelor de ordine. Violențele au început după ce duminică, șeful principalei organizații criminale din țară, a evadat dintr-o închisoare, amintește Reuters. Agenția de presă menționează că președintele ecuadorian Daniel Noboa a instituit marți stare de "conflict armat intern" și a ordonat "neutralizarea" grupurilor criminale în care ar intra peste 20 de mii de membri. Criza de securitate a izbucnit la mai puțin de două luni de la învestirea în funcție a noului președinte al Ecuadorului care a promis să pună capăt luptelor permanente de stradă dintre organizațiile criminale, care luptă pentru controlul rutelor de trafic de droguri, mai scrie Reuters. Țările vecine Brazilia, Chile, Columbia și Peru și-au exprimat sprijinul pentru Ecuador, condamnând violența, conchide agenția de presă.
