Corespondență//Un proces pentru genocid la Haga și cum războiul Israel-Hamas expune fracturile din interiorul Europei
Curtea Internațională de Justiție (CIJ) de la Haga, care arbitrează cazurile dintre state, audiază cauza Africii de Sud împotriva Israelului, joi și vineri, 11-12 ianuarie.
Haga se află pe teritoriul unei țări fondatoare a Uniunii Europene, însă UE se arată extrem de divizată împotriva acuzației de genocid adusă Israelului.
Chiar dacă din punct de vedere istoric, UE a convenit asupra unor chestiuni mai ample, cum ar fi o soluție cu două state pentru israelieni și palestinieni, Uniunea se luptă acum să găsească un teren comun cu privire la operațiunile militare ale Israelului în Gaza.
În cele aproape 100 de zile de la atacul Hamas, oficialii UE și statele membre nu au putut să ajungă la o poziție comună, în timp ce operațiunile Israelului au împins enclava asediată într-o criză umanitară. Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a grăbit să meargă în Israel în zilele de după atac, arătându-și pe față sprijinul, în timp ce șeful diplomației europene Josep Borrell apela la rețelele de socializare pentru a cere reținere Israelului, care lovea Gaza cu mii de bombe.
În mod individual, țările europene au jucat adesea un rol în contrabalansarea sprijinului neclintit al SUA față de Israel. Totuși, când cele 27 de capitale europene, fiecare cu istoriile și relațiile sale specifice cu regiunea, trebuie încă să cadă de acord asupra unui limbaj comun, iar mașina care fabrică compromisuri de la Bruxelles se zbate in gol (o declarație a liderilor UE publicată la o săptămână după atacurile Hamas a fost neobișnuit de scurtă, arătând cât de puțin puteau fi de acord între ei). În schimb, SUA pregătește în mod activ un răspuns la un potențial conflict regional mai larg.
Sven Kühn von Burgsdorff, fostul șef al misiunii UE în Palestina, a declarat că UE a ales în mod deliberat să nu-și folosească influența asupra Israelului, de exemplu în acordul de asociere pe care l-au semnat ambele părți. Prim-ministrul israelian Beniamin Netaniahu „a încercat întotdeauna să joace statele membre unul împotriva celuilalt și nu a luat niciodată UE în serios pentru că știe că suntem împărțiți într-o serie de probleme importante”, a spus von Burgsdorff.
Pentru multe țări europene, războiul și-a divizat propriile societăți, totul ducând la incidente antisemite în creștere continuă. Președintele francez Emmanuel Macron, a cărui țară are cea mai mare comunitate evreiască din Europa, numărând aproape 500.000, și una dintre cele mai mari comunități musulmane din Europa, aproximativ 5 milioane, și-a exprimat temerile că actualul conflict ar putea fi exportat în Franța.
Aceste diviziuni apar exact în momentul în care Europa se confruntă deja cu o ascensiune a partidelor de extrema-dreaptă în perioada premergătoare alegerilor europene de la începutul lunii iunie. Fracțiunea de extremă dreapta Identitate și Democrație din Parlamentul European, arată sondajele, urmează să devină al treilea grup ca mărime.
Aceste partide mizau deja pe eforturile Europei de a controla migrația și criza economică. Acum, războiul Israel-Hamas riscă să ațâțe tensiunile în țările europene cu populații musulmane mari.
AUTOR: Dan Alexe
