Revista presei internaționale: evenimentele din orașul elvețian Davos; Începutul domniei regelui Danemarcei Frederic al X-lea
Presa internațională e cu ochii pe evenimentele din orașul elvețian Davos unde azi, începe Forumul Economic Mondial precedat cu o zi mai devreme de un nou summit organizat de Kiev pe tema soluționării conflictului militar ruso-ucrainean. Manifestațiile care au avut loc la 100 de zile de la izbucnirea războiului dintre Israel și Hamas, protestele fermierilor din Europa și începutul domniei regelui Danemarcei Frederic al X-lea, se numără printre alte evenimente abordate pe primele pagini ale publicațiilor internaționale răsfoite de Lidia Petrenco.
Principalele publicații își îndreaptă atenția asupra Forumului Economic Mondial care începe azi la Davos. Associated Press notează că mâine, în cea de-a doua zi a reuniunii, la eveniment e așteptat și președintele ucrainean Volodymyr Zelenskyy. Agenția de presă subliniază că în weekend, tot la Davos, a avut loc cea de-a patra rundă de negocieri internaționale asupra modalităților de rezolvare pașnică a războiului ruso-ucrainean. Peste 80 de diplomați din diferite țări s-au reunit pentru a discuta despre „formula de pace” propusă de Ucraina, relatează Associated Press, amintind că Moscova respinge categoric soluțiile Kievului care prevăd eliberarea tuturor teritoriilor ocupate de Rusia. După reuniunea de ieri, șeful cabinetului prezidențial de la Kiev, Andriy Yermak, a reafirmat, citat de aceeași agenție de presă, că Ucraina nu va accepta niciodată înghețarea conflictului și va lupta pentru a obține o pace dreaptă. Totuși, o soluție de pace e imposibilă fără implicarea Rusiei, dar pe fondul actualelor divergențe, invitarea ei la summit-urile organizate de Ucraina, nu ar avea niciun rost, remarcă Associated Press.
Rezultatul celui de-al patrulea summit pe tema soluțiilor de pace propuse de Ucraina va fi mai clar după Forumul Economic Mondial care începe azi la Davos. E părerea fostului ambasador ucrainean în Statele Unite Valery Chaly exprimată într-un interviu acordat postului de televiziune Espresso. Kievul are nevoie de sprijin, iar Davosul este un loc în care se întâlnesc oameni influenți din întreaga lume, și respectiv, este o oportunitate pentru Ucraina de a-și exprima cât mai clar viziunea, remarcă diplomatul ucrainean. Valery Chaly se arată convins că țările occidentale au refuzat până acum să furnizeze Ucrainei anumite tipuri de arme moderne pentru a nu intra în război direct cu Rusia. Or, americanii și europenii cred că un asemenea scenariu e posibil dacă teritoriul Rusiei ar fi atacat cu mijloace de luptă occidentale, precum sunt rachetele germane cu rază lungă de acțiune Taurus sau avioanele de luptă americane F-16, spune același diplomat. În plus, prin refuzul de a oferi Ucrainei armele necesare pentru a lovi decisiv armata rusă, occidentalii sperau să determine China și Coreea de Nord să nu furnizeze armament Moscovei. ”Dar este deja evident că această abordare a fost greșită”, constată Valery Chaly în interviul acordat postului ucrainean Espresso.
Presa internațională își menține atenția și asupra pericolului escaladării celuilat mare conflict militar care continuă pentru a patra lună în Orientul Mijlociu. Majoritatea publicațiilor descriu demonstrațiile din weekend care au marcat cele 100 de zile de la izbucnirea războiului dintre Israel și gruparea palestiniană Hamas. The New York Times transmite că manifestații de amploare pro-palestiniene au avut loc la Londra, Washington, New York și în alte orașe ale lumii. Mii de oameni au cerut Israelului încetarea focului în Fâșia Gaza, în timp ce Israelul a marcat cele 100 de zile de război cu gândul la cei peste 130 de ostatici deținuți încă de gruparea Hamas, scrie ziarul. Sute de companii israeliene au intrat ieri în grevă pentru 100 de minute, în semn de solidaritate cu ostaticii israelieni, relatează The New York Times.
În vizorul presei internaționale rămân și acuzațiile de genocid aduse Israelului la Curtea Internațională de Justiție de către Africa de Sud. Dar ce sprijin are acest demers la nivel global? – e o întrebare la care răspunde Euronews. Jurnaliștii canalului paneuropean de televiziune constată că majoritatea celor aproximativ 50 de state care acuză Israelul de genocid, reprezintă lumea arabă și Africa. ”În schimb, nicio țară occidentală nu a susținut demersul Republicii Sud-Africane. Chiar și China cu Rusia s-au abținut de la comentarii pe marginea acestui caz pentru a nu-și deteriora relațiile din regiune”, observă Euronews. Israelul continuă să bombardeze țintele militare ale Hamas și susține că doar distrugerea completă a grupării islamiste poate preveni noi atacuri teroriste împotriva israelienilor precum cele din 7 octombrie, notează Euronews. Africa de Sud a condamnat masacrele Hamas, însă consideră că răspunsul Israelului e nejusitificat în condițiile în care atacurile acestuia fac permanent victime în rândul civililor palestinieni din Fâșia Gaza, amintește același canal de televiziune. Oricum, procesul deschis la Haga ar putea dura ani de zile și nu poate obliga Israelul să înceteze ostilitățile, conchide Euronews.
Noi manifestații sunt așteptate azi și în Europa, iar mai cu seamă în Germania unde fermierii sunt nemulțumiți de reducerea subvențiilor bugetare, transmite BBC. Pe măsură ce fermierii blochează drumurile, apar tot mai multe rapoarte despre grupuri neonaziste care se infiltrează în rândurile protestatarilor cu scopul de a răsturna actualul guvern, notează publicația. Unul dintre organizatorii recentei demonstrații de la Cottbus a declarat pentru BBC că printre sutele de participanți erau oameni care nu aveau nicio legătură cu muncitorii agricoli.
„Grupurile de extremă dreaptă încearcă să exploateze conflictul dintre fermieri și autorități în propriile lor scopuri, iar mișcarea sub sloganul politic mai larg „Germania în primul rând ia amploare”. Apar multe postări pe canalele germane de telegram ai căror autori speră la apariția unei mișcări de rezistență în masă care să ajute la răsturnarea guvernului țării. Mici grupuri extremiste de dreapta, cum ar fi ”Saxonii Liberi”, ”A Treia Cale” și ”Patria” sunt marginale și nu au un număr mare de abonați pe rețelele sociale. Dar cancelarul german Olaf Scholz a avertizat în acest weekend că extremiștii folosesc rețelele de socializare pentru a submina dezbaterea democratică civilizată și a numit orice îndemn la revolte o prostie periculoasă”, mai scrie BBC.
O atmosferă cu totul diferită au creat zecile de mii de oameni ieșiți duminică în stradă și la Copenhaga pentru a sărbători începutul domniei regelui Danemarcei Frederic al X-lea, scriu agențile internaționale de presă. The Guardian remarcă mesajul noului rege transmis mulțimii de la balconul Palatului Christiansborg din Copenhaga: „Speranța mea este să devin un rege unificator, orientat spre viitor. Este o sarcină căreia i-am dedicat toată viața. Este o sarcină pe care mi-o asum cu mândrie, respect și bucurie.” The Guardian amintește că Frederic a devenit rege după ce regina Margrethe a II-a și-a anunțat pe neașteptate abdicarea, punând capăt domniei sale de 52 de ani ca cel mai longeviv monarh al țării și primul, care în aproape 900 de ani, a abdicat în mod voluntar.
France Press subliniază că Frederik al X-lea este căsătorit cu australianca Mary Elizabeth Donaldson (născută pe 5 februarie 1972), care a devenit regină consoartă. Cuplul are patru copii: prințul moștenitor Christian Valdemar Henri Jean (născut în 2005), prințesa Isabella Henrietta Ingrid Margrethe (născută în 2007) și gemenii - prințul Vincent Frederik Minik Alexander și prințesa Josephine Sophia Ivalo Mathilda (născuți în 2011). AFP atrage atenția că noul cuplu regal danez preia tronul într-un moment marcat de o uriașă susținere publică și de entuziasm pentru monarhie. ”Cel mai recent sondaj realizat după ce regina a anunțat că va abdica a indicat că 82% dintre danezi se așteaptă ca Frederik, în vârstă de 55 de ani, să se descurce bine sau foarte bine în noul său rol, în timp ce 86% dintre cetățeni au declarat același lucru despre Mary, în postura de regină consoartă”, mai scrie France Press.
