Revista presei internaționale: pregătirile pentru summit-ul Consiliului European; Situația din Orientul Mijlociu
Presa internațională urmărește îndeaproape pregătirile pentru summit-ul Consiliului European din 1 februarie care se anunță decisiv pentru evoluția războiului ruso-ucrainean. Publicațiile sunt cu ochii și pe alegerile primare americane din New Hampshire, pentru desemnarea candidatului republican la prezidenițale, unde Donald Trump urmează să treacă un test crucial. În atenția presei rămâne și situația din Orientul Mijlociu, unde rudele ostaticilor Israelieni cer încetarea focului în Fâșia Gaza. Cu detalii vine Lidia Petrenco.
Războiul ruso-ucrainean e o luptă între bine și rău. E mesajul transmis luni, la Kiev, de premierul polonez Donald Tusk, relatează Unian. Agresiunea militară rusă nu este doar o problemă ucraineană, a declarat Tusk, citat de aceeași publicație, arătându-și sprijinul pentru crearea de întreprinderi comune de producție de arme polono-ucrainene.
După vizita unui fidel susținător al Ucrainei, miercuri, la Kiev, e așteptat și premierul slovac Robert Fico, transmite Le Monde, precizând că acesta se opune soluționării conflictului ruso-ucrainean pe cale militară. Ziarul amintește că după premierul Viktor Orban, Fico e cel de-al doilea lider european, care se împotrivește acordării Kievului sprijinului de 50 de miliarde de euro din bugetul Uniunii Europene. Plus la asta, șeful executivului de la Bratislava susține ca și Moscova că Ucraina s-ar afla „sub influența totală a Statelor Unite”, repetând recent că e gata să blocheze aderarea ei la NATO. Fără securitate în Ucraina, nu va exista securitate nici în Slovacia, nici în Europa, a reacționat citat de Le Monde, Oleg Nikolenko, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe ucrainean. El a precizat că e nevoie de unirea eforturilor pentru a aduce victoria mai aproape de Ucraina, care respinge orice compromisuri cu cedări teritoriale.
Între timp, liderii Uniunii Europene sunt pregătiți pentru o confruntare dură cu Ungaria, semnalează Bloomberg. Sursele publicației spun că la summitul din 1 februarie, liderii europeni planfică să aprobe noul sprijin de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina chiar dacă premierul maghiar Viktor Orban va continua să-l blocheze. Interlocutorii Bloomberg notează că pot fi introduse măsuri punitive împotriva Ungariei - până la privarea Budapestei de dreptul său de vot ca stat membru al Uniunii Europene. Bloomberg subliniază că opțiunea de rezervă rămâne totuși cea asupra căreia insistă Orban, și anume de a nu transfera fonduri la Kiev din bugetul european, ci din alte surse.
Kievul primește cel mai mult sprijin din Statele Unite, și are un motiv în plus să urmărească îndeaproape azi alegerile primare care urmează să-l desemneze pe candidatul republicanilor la Casa Albă, transmit publicațiile internaționale. Rezultatul alegerilor primare de azi, care se desfășoară în statul New Hampshire, va arăta ce șanse are fostul reprezentant al Statelor Unite la ONU, Nikki Haley, de deveni candidatul republicanilor în dauna fostului președinte Donald Trump, relatează CNN. Haley nu va avea niciodată o șansă mai bună decât în New Hampshire, într-un electorat în care alegătorii moderați și independenți joacă un rol crucial, să-l învingă pe Trump într-un singur concurs și să demonstreze că poate lansa o provocare națională împotriva lui, notează CNN. Criticii lui Trump susțin de mult că acesta ar pierde nominalizarea dacă s-ar confrunta unu-la-unu cu un singur candidat, care a unit toată opoziția partidului împotriva lui. Iată că această teorie este pe cale să fie supusă testului final, conchide CNN.
BBC precizează că Nikki Haley a ajuns la o confruntare unu-la-unu cu Donald Trump, după ce Ron DeSantis și-a suspendat campania duminică. „La un moment dat în această campanie, eram 14 candidați”, a spus Nikki Haley într-un mesaj de strângere de fonduri pe e-mail, scrie publicația britanică. „Dar astăzi, este oficial o cursă între mine și Donald Trump!”. Potrivit BBC, confruntarea dintre Nikki Haley și Trump în cursa pentru alegerea unui candidat republican la președinție s-ar putea să nu devină exact așa cum a sperat ea. Modul în care terenul de 14 persoane s-a subțiet în ultimul timp, a jucat mai ales în avantajul fostului președinte,conchide BBC.
În atenția presei rămâne situația complicată din Orientul Mijlociu, unde guvernul israelian se confruntă cu presiuni internaționale de a înceta atacurile în Fâșia Gaza. Agențiile internaționale, între care Associated Press, scriu că au crescut la maxim și presiunile interne, zeci de membri ai familiilor ostaticilor reținuți de Hamas luând ieri cu asalt o reuniune a comitetului din parlamentul Israelului. Aceștia cer semnarea unui acord de încetare a focului pentru a obține eliberarea celor dragi, notează aceeași agenție de presă, amintind că premierul israelian Benjamin Netanyahu, are o altă părere. El a repetat că singura modalitate de a aduce ostaticii acasă e continuarea ofensivei militare împotriva Hamas până la distrugerea completă a acestei grupări islamiste. Associated Press, atrage atenția că Israelul a ajuns în situația de a se împotrivi nu doar unei părți importante a comunității internaționale, ci și principalului său aliat, Statelor Unite, care îi cer să reducă intensitatea atacurilor în Fâșia Gaza, unde mor zilnic civili palestinieni.
Radio France Internationale are în vizor turneul de o săptămână în Africa de Vest, a secretarului de stat american, Antony Blinken. Aceasta este prima sa vizită în Africa subsahariană în ultimele zece luni, remarcă RFI. După o întrevedere în insulele Capului Verde, șeful diplomației americane a ajuns luni seara în Coasta de Fildeș, urmând să viziteze Nigeria și Angola. Potrivit publicației franceze, acest turneu e menit să întărească influența americană pe un continent pe care Rusia și China sunt tot mai prezente. RFI remarcă prezența în Mali dar și în Republica centrafricană a grupurilor paramilitare rusești tip Wagner. La fel, Rusia și China își extind influența în Burkina Faso. Dealtfel, înaintea sosirii lui Antony Blinken la Abidjan, în Coasta de Fildeș, întreprinse o vizită și omologul său chinez, Wang Yi. Beijingul este extrem de prezent, de ani de zile, pe continentul african unde finanțează infrastructurile din numeroase țări, observă RFI.
Presa internațională urmărește îndeaproape și evoluția protestelor agricultorilor, din state europene precum Franța, Germania, România și Polonia. Cu câteva luni înainte de alegerile europene, guvernul francez, care se teme de o conflagrație, încearcă să reacționeze la furia crescândă a fermierilor, notează Le Monde. Din Olanda până în România, trecând prin Polonia și Germania, fermierii își intensifică acțiunile împotriva majorării taxelor și a Pactului Verde European, notează publicația franceză, observând că acțiunile au loc pe fondul inflației și al concurenței din partea importurilor ucrainene. Politico subliniază avertismentul lansat luni de liderul celui mai mare sindicat agricol din Franța, potrivit căruia, fermierii francezi vor protesta „atâta timp cât va fi necesar”. Nemulțumirea din mediul rural va apărea pe agenda campaniei înaintea alegerilor europene din iunie, remarcă Politico. În aceste condiții, noul prim-ministru al Franței, Gabriel Attal și liderul de extremă dreapta Jordan Bardella s-au implicat într-o confruntare de la distanță în weekend, ambii încercând să abordeze preocupările fermierilor, menționează Politico.
