Revista presei internaționale: pregătirile liderilor țărilor membre ale Uniunii Europene pentru summit-ul din 1 februarie
Presa internațională analizează circumstanțele în care un avion militar rusesc, la bordul căruia s-ar fi aflat prizonieri ucraineni, s-a prăbușit ieri deasupra regiunii Belgorod din vestul Federației Ruse. În atenția mai multor publicații sunt și pregătirile liderilor țărilor membre ale Uniunii Europene pentru summit-ul din 1 februarie la care urmează să ia decizii importante privind sprijinul pe care urmează să-l acorde Ucrainei pentru a o ajuta să combată agresiunea militară rusă. Lidia Petrenco a selectat câteva dintre cele mai importante articole dedicate acestor evenimente și vine cu amănunte.
Consiliul de Securitate al ONU se va reuni azi, la cererea Moscovei, pentru a analiza circumstanțele în care un avion militar rusesc a căzut ieri deasupra regiunii de frontieră Belgorod, informează France Press. Rusia învinuiește armata ucraineană că ar fi doborât aeronava la bordul căreia s-ar fi aflat 65 de prizonieri ucraineni ce urmau să fie predați Kievului în schimbul unor prizonieri ruși. Potrivit aceleiași agenții de presă, serviciul ucrainean de informații militare a confirmat că în cursul zilei de ieri era prevăzut un schimb de prizonieri, dar a precizat că nu dispune de "informații de încredere" privind prezența militarilor ucraineni la bordul avionului rusesc prăbușit. Președintele Ucrainei Volodymyr Zelenskyy nu a menționat cine ar fi putut doborî avionul, dar a pledat pentru investigarea incidentului, transmite AFP. Agenția de presă atrage însă atenția asupra faptului că Rusia nu și-a folosit sistemele de apărare antiaeriană pentru a doborî rachetele ucrainene, chiar dacă afirmă că „radarele sale au observat lansarea lor”.
Le Monde notează că deocamdată nu sunt clare nici cauzele accidentului, nici identitatea pasagerilor. Publicația face însă trimitere la un video, postat pe rețelele de socializare, în care se vede un avion căzând din cer într-o zonă rurală înzăpezită, apoi o minge de foc care erupe acolo unde avionul a lovit solul.
Misterul avionului rusesc doborât peste Belgorod și minciunile Rusiei, titrează publicația italiană La Stampa. Autorul articolului remarcă faptul că nu ar exista nicio urmă a cadavrelor prizonierilor ucraineni presupuși morți.
Ziarul Ukrainska Pravda a relatat, citând surse din armata ucraineană, că avionul transporta rachete S-300. Astfel de date au fost furnizate de surse militare și pentru Ukrinform.
Întorsătură neașteptată a poziției controversatului premier slovac Robert Fico față de războiul ruso-ucrainean, titrează Financial Times. Ziarul atrage atenția asupra mesajelor contradictorii celor anterioare transmise de Fico, ieri, în timpul unei vizite în orașul Ujgorod din vestul Ucrainei, unde a fost găzduit de omologul său de la Kiev Denis Șmâgali. Chiar dacă a pledat permanent împotriva sprijinului militar pentru Ucraina, Fico și-a schimbat ieri vizibil retorica și a promis să nu pună obstcole companiilor slovace să furnizeze armament Ucrainei în baza unor contracte, notează Financial Times. Aceeeași publicație evidențiază promisiunea lui Fico de a sprijini cererea Kievului de aderare la Uniunea Europeană și alocarea asistenței macrofinanciare de 50 de miliarde euro care urmează să fie abordată la summitul Consiliului European din întâi februarie.
Reuters transmite că săptămâna viitoare, liderii țărilor Uniunii Europene vor discuta despre livrări suplimentare de arme către Ucraina pentru a o ajuta să combată agresiunea militară a Rusiei. Agenția de presă subliniază că dintre țările Uniunii Europene, Germania acordă cel mai mult sprijin militar, iar șeful executivului de la Berlin, Olaf Scholz, le-a cerut din nou aliaților să mărească ajutorul militar acordat Ucrainei. În plus, Uniunea Europeană pregătește sancțiuni suplimentare împotriva Rusiei și ar putea aproba un nou pachet de sprijin în valoare de 50 de miliarde de euro, precum și 5 miliarde de euro sub formă de ajutor militar anual provenit din activele înghețate ale Rusiei, spun sursele Reuters. Pachetul ar include sancțiuni împotriva companiilor și persoanelor asociate cu agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, notează agenția de presă. Potrivit publicației americane Bloomberg, în acest scop, se propune impozitarea profiturilor generate de activele înghețate ale Băncii Centrale Ruse - opțiune aprobată în urma unei reuniuni a miniștrilor de externe ai statelor membre ale Uniunii Europene.
În același timp, Comisia de Relații Externe a Senatului american a aprobat un proiect de lege care ar permite confiscarea activelor rusești înghețate și folosirea lor pentru reconstrucția Ucrainei devastată de război, transmite BBC. Însă până a intra în vigoare, proiectul urmează să fie supus unor dezbateri aprinse atât în Senat, cât și în Camera Reprezentanților, într-o primă încercare de confiscare a buruilor rusești din întreaga istorie a Statelor Unite ale Americii, subliniază BBC.
The Independent relatează că britanicii ar putea fi chemați să lupte în forțele armate, dacă Marea Britanie intră în război cu Rusia. Marea Britanie trebuie să fie pregătită să formeze o armată de zeci de mii în cazul unui război cu țări precum Rusia, a avertizat Generalului Sir Patrick Sanders. Potrivit șefului armatei britanice, forțele sale, inclusiv toate rezervele, nu vor fi suficient de mari pentru a apăra țara dacă ar exista un război, iar acum este esențial ca Marea Britanie să pună bazele unei „mobilizări naționale”.
Pe fondul temerilor exprimate de mai multe state occidentale privind posibilitatea unei agresiuni militare din partea Federației Ruse în următorii ani, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a avertizat țările care se pregătesc pentru un potențial război cu Rusia, notează Newsweek. Vorbind la o conferință de presă la sediul Națiunilor Unite din New York, miercuri, Lavrov a spus că speră „ca cei care avertizează asupra necesității să se pregătească de război cu Rusia, încă să mai aibă instinctul de autoconservare”. „Nu avem nicio dorință, nicio nevoie, nici militar, nici politic, nici economic, să atacăm pe nimeni”, a spus Lavrov. Newsweek amintește în luna noiembrie a anului trecut, Consiliul pentru Relații Externe al Germaniei a prezis că NATO ar trebui să fie pregătită pentru un război major cu Rusia în termen de la cinci până la nouă ani. Iar Serviciul de Informații Externe al Estoniei a publicat luna trecută un raport care a stabilit acest termen la trei până la cinci ani, adăugând îngrijorarea că statele baltice, Estonia, Letonia și Lituania, sunt considerate „cea mai vulnerabilă parte a NATO” de către Kremlin.
În atenția presei internaționale rămâne și situația din Orientul Mijlociu. The Wall Street Journal titrează că Israelul construiește o zonă tampon de-a lungul graniței cu Gaza, riscând o nouă ruptură cu SUA. Potrivit publicației, începând cu luna noiembrie a anului trecut, un soldat israelian și membrii unității sale de rezervă au lucrat zi de zi într-o secțiune de nord a Fâșiei Gaza pentru a crea un pustiu. Militarii aveau ordinul să curețe o zonă de 1 kilometru lățime de-a lungul graniței, ca parte a unui plan israelian de a construi o zonă de securitate chiar în interiorul Gazei – în care palestinienilor li se va interzice intrarea, potrivit surselor WSJ.
Publicațiile străine au în vizor și atacul asupra adăpostului ONU din sudul Fâșiei Gaza, în care au fost ucise 9 și rănite 75 de persoane. Forțele de Apărare ale Israelului au declarat că investighează cazul, dar au remarcat că putea fi cauzată de o rachetă Hamas, notează The Times of Israel.
