Corespondență//Alegerile prezidențiale din Finlanda: un om de dreapta contra unui ecologist, dar ambii împotriva Rusiei
Un om de dreapta contra unui ecologist, dar ambii împotriva Rusiei lui Putin.
Primul tur pentru alegerea noului președinte al Finlandei a avut loc duminică 28 ianuarie. În Finlanda, președintele este o figură importantă, deținând diverse puteri și responsabilități în politica externă și de securitate, spre deosebire de ceea ce se întâmplă de exemplu în Germania sau Ungaria, unde președintele republicii are un rol în cea mai mare parte ceremonial.
Sunt primele alegeri ale țării ca membru NATO. Din cei nouă candidați, cei doi cu cele mai multe voturi, unul de centru-dreapta și unul de la Verzi, se vor înfrunta într-o a doua rundă, pe 11 februarie. Cei doi sunt de acord cu privire la atitudinea care trebuie folosită față de Rusia: una deloc conciliantă.
Politica externă și relația dintre Rusia și Finlanda au fost în centrul campaniei electorale ale acestor alegeri prezidențiale și datorită rolului activ pe care președintele Finlandei îl joacă în politica țării. În ultimii ani, activitatea fostului președinte, Sauli Niinistö, s-a concentrat asupra țărilor din afara Uniunii Europene, precum Rusia, Statele Unite și China, lăsând afacerile europene în seama primului ministru în funcție. Importanța rolului a crescut chiar, întrucât președintele reprezintă Finlanda la reuniunile NATO. El este, de asemenea, șef al armatei și decide principalele numiri militare.
În acest moment cei doi învingători sunt fostul premier Alexander Stubb (27%), al Partidului Coaliția Națională de centru-dreapta (este același partid cu Niinistö și actualul premier Petteri Orpo); și fostul ministru de externe Pekka Haavisto (26%), din Partidul Verzilor, care candidează pentru a treia oară. Candidatul favorit în acest moment este conservatorul Alexander Stubb, care era deja primul în sondaje cu 24 la sută. Stubb a ocupat funcții oficiale în politică din 2004, când a fost ales în Parlamentul European. A devenit apoi ministru de externe și prim-ministru, iar în 2017 a părăsit politica finlandeză și a devenit vicepreședinte al Băncii Europene de Investiții.
Până acum, tactica adversarului său, Haavisto, a constat în a încerca să-l slăbească pe Stubb arătându-l ca fiind prea aproape de extrema dreaptă s-a dovedit ineficientă, și pentru că, pe de altă parte, Stubb este extrem de pro-european și liberal: de exemplu, el a insistat de mai multe ori că vrea să excludă Fidesz, partidul președintelui maghiar Viktor Orbàn, din Partidul Popular European, tocmai din cauza pozițiilor sale eurosceptice și iliberale, ceea ce până la urmă s-a și întâmplat.
Stubb se va înfrunta așadar cu Pekka Haavisto, de la Verzi. Dacă ar câștiga, ecologistul Haavisto ar fi și primul președinte deschis gay din istoria Finlandei. În timpul mandatului său de ministru de externe, din 2019 până în 2023, el a lucrat îndeaproape cu Niinisto la aderarea țării la NATO și în cariera sa a fost și diplomat pentru Națiunile Unite și Uniunea Europeană .
Indiferent, însă, cine va câștiga, Finlanda va rămâne ale vecin al Rusiei cu care are o frontieră de peste 1300 de km și pe care a învins-o în al Doilea Război Mondial, după ce a fost atacată. Finlanda — membru acum în NATO — știe cu cine are de-a face.
Relațiile dintre cele două țări au devenit recent și mai tensionate. În noiembrie, Finlanda a închis toate punctele de trecere a frontierei cu Rusia, deoarece văzuse că guvernul rus încerca să destabilizeze țara prin direcționarea unui număr mare de migranți către granița finlandeză.
AUTOR: Dan Alexe
