Revista presei internaționale: protestele agricultorilor care iau amploare nu doar în Franța; Pregătirile pentru summitul de mâine al Consiliului European
Presa internațională urmărește evoluția protestelor agricultorilor care iau amploare nu doar în Franța, ci și în alte țări europene. Cum decurg pregătirile pentru summitul de mâine al Consiliului European, care urmează să decidă asupra unui nou sprijin pentru Ucraina, e un alt eveniment care rămâne în atenția publicațiilor occidentale. Presa descrie și situația tensionată din Orientul Mijlociu unde Israelul și Hamas negociază încheierea unui nou acord de încetare temporară a focului. Mai multe detalii ne oferă Lidia Petrenco.
Guvernul francez pregătește mai multe concesii pentru a reduce tensiunile în rândul fermierilor, care au blocat luni, în semn de protest, opt autostrăzi care duc spre Paris, relatează Euronews. Agricultorii se plâng că muncesc în condiiții dificile, având profituri mici din cauza noilor politici de mediu, care au dus la creșterea de accize la combustibil și la eliminarea unor subvenții. Potrivit Euronews, luni, fermierii au înconjurat Parisul, blocând cu sute de tractoare și grămezi de baloți de fân, autostrăzile care duc spre capitala Franței. Un protest al cărui sfârșit deocamdată nu se vede, constată Euronews, remarcând hotărârea fermierilor de a manifesta până la îndeplinirea revendicărilor înaintate guvernului. Președintele principalului sindicat agricol, Arnaud Rousseau, a fost primit ieri după-amiază la guvern pentru negocieri, transmite Euronews. Fermierii sunt în așteptarea unor concesii din partea executivului într-o perioadă dificilă pentru noul premier Gabriel Attal, comentează același canal pan-european de televiziune, amintind că blocarea drumurilor spre capitala Franței are loc cu jumătate de an înaintea Jocurilor Olimpice de vară, pe care urmează să le găzduiască Parisul. Proteste ale fermierilor au loc și în Belgia vecină, unde manifestanții au baricadat drumuri pentru a opri traficul pe unele autostrăzi importante, inclusiv pe cele care duc spre capitala Bruxelles, remarcă Euronews.
Dezamăgiți de discursul premierului și de lipsa măsurilor concrete, fermierii francezi sunt hotărâți să-și continue acțiunile, scrie Le Figaro. La treisprezece zile de la instalarea primelor blocaje ale fermierilor, premierul își continuă discursul seducător pentru a încerca să le potolească furia, remarcă publicația. „Franța, fermierii noștri, pescarii noștri ne hrănesc, dimineața, la prânz și seara”, a proclamat el în discursul său de politică generală la Palais Bourbon, într-o atmosferă indisciplinată, după cum notează Le Figaro. Vorbind despre măsurile care vor fi luate, șeful guvernului francez a indicat că ajutorul european, care ar fi trebuit plătit la începutul lunii decembrie, va fi achitat până pe 15 martie. Iar în Sud, unde viticultorii sunt victime ale scăderii consumului și a concurenței spaniole, șeful guvernului a promis înființarea unui „fond de urgență” eliberat „înainte de weekend”, relatează Le Figaro.
Mâine, la Bruxelles, liderii țărilor Uniunii Europene vor încerca să depășească o altă dispută foarte spinoasă legată de viitorul sprijin pentru Ucraina blocat de Ungaria, transmit publicațiile internaționale. Într-un interviu acordat ziarului francez Le Point, premierul maghiar Viktor Orban a confirmat că este gata să devină mai conciliant și să accepte pachetul de 50 de miliarde de euro, bani care ar urma să fie acordați în următorii patru ani Ucrainei pentru înarmare și reconstrucție. Orban cere revizuirea anuală a tranșelor ce urmează a fi transferate Kievului, dar nu se mai opune, precum o făcea până acum, acordării ajutorului financiar din bugetul Uniunii Europene, subliniază Le Point.
Deși se așteaptă ca statele membre ale UE să acorde sprijin militar continuu Ucrainei la summitul decisiv de joi, 1 februarie, obstacolele pentru o viitoare schemă de finanțare rămân, notează Euractiv. Liderii UE își vor reafirma hotărârea de a continua să ofere „sprijin militar oportun, previzibil și durabil” Ucrainei, potrivit proiectului de concluzii ale reuniunii, văzut de Euractiv. „Consiliul European reiterează, de asemenea, necesitatea urgentă de a accelera livrarea de muniție și rachete”, se mai spune în proiectul de text. La începutul acestei luni, cancelarul german Olaf Scholz a cerut celorlalte state membre UE să furnizeze mai mult ajutor militar Ucrainei, spunând că Berlinul a cerut Bruxelles-ului să coordoneze cu țările membre sprijinul pe care îl plănuiesc pentru Kiev.
În același timp, proiectul de concluzii la summit lasă deschisă întrebarea dacă liderii UE se vor angaja să investească încă 5 miliarde de euro pentru ajutorul Ucrainei din Facilitatea europeană pentru pace (EPF).
Reuters dezvăluie că de azi Ucraina ar putea primi cele mai noi rachete americane GLSDB care pot lovi ținte la o depărtare de 145 de kilometri și care pot fi lansate din diferite sisteme aeriene. Potrivit unor oficiali americani citați de Reuters, noile rachete au o rază dublă de acțione față de rachetele trase în prezent cu sistemele HIMARS furnizate Ucrainei de Statele Unite. Folosirea noilor rachete ar putea forța Rusia să-și mute depozitele și mai departe de linia frontului”, notează agenția de presă. Reuters scrie că pentru administrația președintelui american Joe Biden, rachetele GLSDB au devenit o alternativă la furnizarea de rachete ATACMS, pe care Kievul le-a primit anterior într-un număr mic și ale căror stocuri s-au epuizat rapid. Noile rachete nu sunt la fel de puternice ca ATACMS, dar sunt mult mai ieftine, mai mici și mai ușor de utilizat, explică sursele Reuters.
Potrivit Politico, suplinirea arsenalului va oferi Kievului o nouă capacitate într-un moment în care lupta de-a lungul frontului este în impas și în timp ce Ucraina caută noi modalități de a lovi forțele și infrastructura inamicului din spatele liniilor frontului.
BBC informează că o comisie a Camerei Lorzilor din Parlamentul britanic cere guvernului să dezghețe de urgență 2,5 miliarde de lire sterline provenite din vânzarea clubului de fotbal Chelsea de către magnatul rus Roman Abramovici. Sancționat pentru legăturile sale strânse cu Kremlinul, Abramovici s-a văzut nevoit să-și vândă clubul la scurt timp după atacul Rusiei asupra Ucrainei, însă doar cu o condiție - ca veniturile din vânzare să fie oferite ucrainenilor afectați de război. Cu toate acestea, banii rămân înghețați într-o bancă britanică, iar avocații lui Abramovici susțin că în licență sunt formulări neclare și caută să se asigure că banii pot fi folosiți nu doar pe teritoriul Ucrainei, ci și alte țări - în special , în Israel.
Israelul și gruparea islamistă Hamas ar putea încheia un nou acord de încetare temporară a focului și schimb de ostatici, la începutul săptămânii viitoare, scrie publicația Haaretz, cu referire la surse diplomatice egiptene. Potrivit acestora, negocierile au o dinamică pozitivă. Totuși, înțelegerea finală va depinde de subtilitățile care vor fi formulate, cu privire la fiecare etapă a aplicarii acordului. Hamas condiționează încheierea unui nou armistițiu temporar cu semnarea unui acord de încetare a focului pe termen lung, mai spun sursele publicației israeliene Haaretz.
Forțele israeliene deghizate în femei civile și medici au ucis marți trei luptători palestinieni, într-un raid la un spital din Cisiordania, relatează presa internțională. Militarii israelieni au deschis focul în spitalul Ibn Sina din orașul Jenin din Cisiordania. Un purtător de cuvânt al spitalului a spus că nu a existat niciun schimb de focuri, indicând că a fost un atac țintit, relatează Associated Press. Între timp, prim-ministrul Benjamin Netanyahu a exclus o retragere militară din Gaza și eliberarea a mii de militanți întemnițați, punând la îndoială ultimele eforturi de a pune capăt războiului în regiune, conchide Associated Press.
