Revista presei internaționale: disputele politice din Statele Unite pe tema acordării unei noi asistențe financiare pentru Ucraina
Cum evoluează disputele politice din Statele Unite pe tema acordării unei noi asistențe financiare pentru Ucraina și când va primi Kievul prima tranșă din sprijinul de 50 de miliarde de euro aprobat săptămâna trecută de Consiliul European? Sunt întrebări la care răspund mai multe publicații internaționale. Presa străină scoate în evidență și primul comentariu al președintelui Ucrainei Volodymyr Zelensky despre zvonurile privind o posibilă demitere a comandantului Forțelor Armate ale țării Valeryy Zalujnyi. Câți cetățeni ruși se împotrivesc războiului dus împotriva Ucrainei? - E o altă întrebare la care caută răspuns presa internațională răsfoită de Lidia Petrenco.
Atât democrații, cât și republicanii din Senatul american, au convenit asupra votării controversatului proiect de lege care prevede o finanțare suplimentară de 118 miliarde de dolari, pentru Ucraina, Israel și pentru consolidarea frontierei de sud a Statelor Unite, transmite BBC. Un prim vot e așteptat la mijlocul săptămânii, dar este deja clar că proiectul de lege se va confrunta cu o opoziție semnificativă în Camera Reprezentanților cu majoritate republicană, anticipează BBC. Președintele Camerei, Mike Johnson, a promis deja că va bloca proiectul, cerând un control mai strict al graniței cu Mexicul pentru combaterea imigrației ilegale, aceasta fiind și principala condiție pentru aprobarea ajutorului suplimentar pentru Ucraina, conchide BBC.
Kievul speră să primească în martie prima tranșă din asistența de 50 de miliarde de euro aprobată de Consiliul European, a declarat ministrul ucrainean al Economiei Iulia Sviridenko citată de Unian. Ea a precizat că luna viitoare ar urma să fie livrate 4,5 miliarde de euro dintr-o sumă totală de 18 miliarde de euro prevăzută pentru susținerea bugetului în acest an. Potrivit Unian, Sviridenko și-a exprimat speranța că partenerii americani vor „urma exemplul Uniunii Europene și vor aproba în cele din urmă asistența financiară de peste 60 de miliarde de dolari solicitată de președintele Joe Biden pentru Ucraina.
Pentru a învinge Rusia în războiul pe care l-a declanșat în urmă cu aproape doi ani, e nevoie de o schimbare la nivelul conducerii politice a Ucrainei, dar și a celei militare. E răspunsul președintelui ucrainean Volodymyr Zelenskyy oferit postului italian de televiziune RAI Uno la solicitarea de a comenta zvonurile privind o posibilă înlocuire a comandantului șef al Forțelor Armate ale Ucrainei Valery Zalujnyi. E pentru prima dată când Zelenskyy comentează în mod public vehiculările din presa internațională privind planurile sale de a-l demite pe comandantul Forțelor Armate ale Ucrainei, notează același post de televiziune.
Comentând aceleași zvonuri, consilierul american pentru Securitate Națională, Jake Sullivan a declarat la postul CBS-News că Statele Unite nu se implică în problema cadrelor din Ucraina. Astfel, Sullivan a evitat să răspundă clar dacă administrația de la Washington cunoaște despre un eventual plan privind demiterea comandantului Forțelor Armate ale Ucrainei Valery Zalujnyi.
Numărul rușilor care sunt împotriva războiului din Ucraina este în creștere, transmite Euronews cu referire la datele unui sondaj realizat de o organizație independentă din Rusia. Potrivit studiului, ponderea celor care se împotrivesc războiului ar fi de aproape 40 la sută, iar repondenții care au o asemenea părere au studii superioare și o vârstă de până la 40 de ani. Deși au fost colectate pe un eșantion restrâns, datele reprezintă un semnal pentru președintele rus Vladimir Putin, care candidează pentru un nou mandat la scrutinul prezidențial care se va desfășura în luna martie.
În vizorul presei internaționale rămân demonstrațiile desfășurate în Germania împotriva partidelor de extremă dreapta. Deutche Welle subliniază că zeci de mii de oameni au ieșit în stradă pentru al patrulea weekend la rând, condamnând planul extremiștilor și neo-naziștilor din Germania de a expulza din țară atât imigranții, cât și cetățenii germani cu origini străine. Peste 150.000 de protestatari au manifestat la Berlin și în alte mari orașe precum Mainz, Dresda și Hanovra. Potrivit Deutche Welle, mitingul de sâmbătă de la Berlin a fost cel mai mare protest de la jumătatea lunii ianuarie, când a pornit valul de manifestații. Mulțimea de sâmbătă a inclus multe familii, unele dintre ele cuprinzând trei generații.
„Vreau ca urmașii mei să învețe ce înseamnă democrația și participarea la viața publică de la o vârstă fragedă și cum să-și susțină drepturile”, a declarat pentru DW o mamă a doi copii mici din districtul Wedding din Berlin. Jannis, un profesor care nu a vrut să-și dea numele de familie, a participat la protest cu un grup de oameni din Coreea de Sud, Vietnam și China. „Fiind o comunitate de asiatici, vrem să arătăm că aparținem și Germaniei”. „Când luăm atitudine împotriva dreptei, arătăm cât de mult aparținem acestei societăți”, a spus participantul la miting. Jannis, care provine din China, a declarat pentru DW că locuiește în Germania de 20 de ani, lucrează și plătește taxe. „Și totuși am întotdeauna sentimentul că trebuie să fac ceva suplimentar, că trebuie întotdeauna să demonstrez că aparțin”.
Demonstrațiile au început după ce un raport publicat de instituția de presă Correctiv pe 10 ianuarie a dezvăluit că membri ai partidului Alternativa pentru Germania (AfD) s-au întâlnit cu extremiști de dreapta, unii creștin-democrați (CDU) și oameni de afaceri în noiembrie 2023, pentru a discuta despre planuri de deportări în masă din Germania, amintește Deutche Welle.
Euractiv remarcă datele unui recent sondaj, potrivit căruia, sprijinul populației pentru partidul extremist Alternativa pentru Germania a scăzut sub 20% pentru prima dată din iulie. Însă formațiunea rămâne pe locul doi în urma principalilor adversari conservatori din opoziție, cotați cu 32 de procente, în timp ce social-democrații de centru-stânga ai cancelarului Olaf Scholz se clasează pe al treilea loc, cu 15%, precizează Euractiv.
Între timp, la Tel Aviv, protestele rudelor și apropiaților ostaticilor israelieni, deținuți de Hamas, capătă un ton politic tot mai puternic, notează Times of Israel. Organizatorii mitingurilor presează guvernul să semneze acordul care ar readuce acasă peste 100 de deținuți. Organizatorii și vorbitorii de la protestul săptămânal de la Tel Aviv spun că trebuie restabilită încrederea în guvern și îl acuză pe premierul Benjamin Netanyahu că este ghidat de dorința de a evita alegerile.
Dar, în timp ce șeful cabinetului de miniștri spune că Israelul „nu va fi de acord cu orice înțelegere și nu cu orice preț”, publicația relevă că nici Hamas nu va accepta să elibereze ostaticii, fără un capăt clar al războiului. Iar The Jerusalem Post scrie că Hamas se pregătește să respingă semnarea în perspectivă apopiată a unui acord de încetare a focului, urmând să ceară o creștere a numărului de deținuți palestinieni eliberați din închisorile israeliene, în schimbul israelienilor pe care îi țin captivi, începând cu 7 octombrie.
