Revista presei internaționale: evoluția războiului din Ucraina; Situația dificilă din Orientul Mijlociu
Presa internațională continuă să reflecte evoluția războiului din Ucraina unde Rusia își intensifică acțiunile militare. Ziarele și agențiile străine de presă explică de ce mărturiile președintelui Volodymyr Zelenskyy privind planurile de înlocuire a comandamentului forțelor armate îi pun în gardă pe aliații occidentali. Publicațiile occidentale descriu și situația dificilă din Orientul Mijlociu unde secretarul de stat american revine pentru a cincea oară de la izbucnirea conflictului militar dintre Israel și gruparea islamistă Hamas. Presa europeană analizează între timp motivele care i-au determinat pe fermierii din țările blocului comunitar să-și suspende temporar protestele provocate de costurile mari pe care le suportă din cauza politicilor cu privire la protecția climei. Lidia Petrenco a urmărit ce scriu publicațiile internaționale și vine cu un rezumat al celor mai importante articole dedicate acestor evenimente.
Președintele ucrainean Volodymyr Zelenskyy ia în considerare o „resetare” a conducerii militare a țării în încercarea de a revigora eforturile de combatere a agresiunii ruse, transmite Financial Times. Potrivit publicației, relațiile președintelui cu comandantul Forțelor Armate ale Ucrainei Valery Zaluzhnyi s-au înrăutățit din cauza neînțelegerilor legate de subiectul controversat al mobilizării. Sursele Financial Times afirmă că Zelenskyy a pus sub semnul întrebării necesitatea de a mobiliza încă jumătate de milion de militari precum cere Zaluzhnyi. Acesta din urmă ar fi refuzat propunerea șefului statului de a prelua conducerea Consiliului Național de Securitate și Apărare sau funcția de ambasador în Marea Britanie, spun sursele publicației. Aliații occidentali au însă mari temeri că într-un moment în care unitatea este crucială, demiterea lui Zaluzhnyi ar putea avea consecințe negative, el având popularitate atât în rândul soldaților ucraineni, cât și în rândul populației în ansamblu, mai scrie Financial Times.
Bloomberg scrie că producția rafinăriilor de petrol din Rusia a ajuns la cel mai scăzut nivel din acest an după ce două dintre ele au fost atacate de dronele ucrainene. Ucraina și-a intensificat atacurile cu drone vizând infrastructura industrială a celei mai importante ramuri pe care se bazează veniturile Rusiei, comentează Bloomberg. În ultimele săptămâni, atacurile asupra rafinăriilor de petrol și asupra întreprinderilor de export provoacă tot mai mult distrugeri și amenință capacitatea Rusiei de a furniza combustibil pe piețele externe și interne, spun analiștii citați de Bloomberg. Conform calculelor agenției Bloomberg, debitul mediu din ianuarie a fost ceva mai mare decât în ultima săptămână a lunii și a constituit 5,48 milioane de barili pe zi. Asta înseamnă o scădere a producției cu aproximativ 60.000 de barili pe zi față de cea înregistrată în luna decembrie a anului trecut.
The New York Times consemnează că în prezent, epicentrul războiului este orașul Avdiivka, dar armata ucraineană s-a pomenit în minoritate pe câmpul de luptă, având mai puțin armament și un număr mai mic de oameni capabili să lupte. Sprijinul militar al Statelor Unite întârzie, ceea ce a deteminat Rusia să preia inițiativa, mobilizându-și și mai mult forțele militare și intensificându-și atacurile pe linia frontului din estul Ucrainei, scrie publicația americană.
Șeful diplomației europene, Josep Borrell, a îndemnat între timp țările blocului comunitar să furnezeze armament doar Ucrainei, scrie BBC. Borrell a explicat, citat de aceeași publicație, că Uniunea Europeană are capacitatea de a produce și de a livra numărul necesar de obuze Ucrainei, însă nu o face deoarece exportă muniții și în alte țări. În timpul unei vizite la Varșovia, Borrell a subliniat că țările Uniunii Europene ar trebui să ajungă la un acord cu clienții lor pentru a redirecționa munițiile către Ucraina, care are nevoie urgent de ele, notează BBC. Publicația amintește că după ce a vizitat luni, capitala Poloniei, Josep Borrell își continuă călătoria la Kiev unde azi are programate întrevederi cu președintele Ucrainei Volodymyr Zelenskyy și cu alți oficiali ucraineni.
Uniunea Europeană vrea să restricționeze călătoriile diplomaților ruși în țările în care sunt acreditați și să le interzică în acest fel deplasarea în zona Schengen, relatează Politico. Potrivit unor diplomați citați de același ziar, noua prevedere este inclusă în viitorul pachet de sancțiuni europene împotriva Rusiei. Deocamdată nu e clar cum va fi aplicat acest plan, deoarece călătoriile în zona Schengen nu sunt controlate, notează Politico. Sursele publicației mai spun că Uniunea Europeană se pregătește să extindă listele companiilor rusești, cărora le va fi interzis să cumpere produse europene cu dublă utilizare, pentru a preveni folosirea lor în producția de armament.
Publicațiile europene continuă să reflecte situația fermierilor europeni, care au protestat luni de zile față de costurile mari provocate de politicile guvernamentale de protejare a climei. În unele țări continuă mitinguri sporadice, în altele agricultorii au luat o pauză pentru a-și planifica următorii pași scrie Euractiv. În Franța, fermierii au dat termen guvernului să le îndeplinească cerințele până pe 24 februarie, când ar urma să aibă loc cel mai important târg agricol din Franța. În Germania, acțiunile fermierilor depind de rezultatul votului din Bundestag asupra bugetului, dar este puțin probabil ca acesta să aibă loc înainte de 22 martie, notează Euractiv. Până acum, doar 4 din cele 27 de state ale Uniunii Europene nu s-au confruntat cu revolte în masă ale fermierilor fiind vorba de Austria, Danemarca, Finlanda și Suedia, conchide Euroactiv.
Cererile de bază ale fermierilor din Letonia diferă substanțial de cele ale colegilor lor din Europa, informează agența France Press, relatând despre protestele organizate luni în 16 orașe din întreaga țară. Agricultorii letoni cer în primul rând interzicerea importului și tranzitului de produse agricole din Rusia și Belarus. „Uniunea Europeană permite ca cerealele rusești să fie importate pe piața noastră comună și transportate prin porturile și terminalele europene. Cu o mână îi ajutăm pe ucraineni, iar cu cealaltă mână îi permitem agresorului să fure cereale din Ucraina și să le vândă în Europa pentru profituri uriașe. Cerem ca Rusia să fie lipsită de această metodă de finanțare a războiului”, îl citează agenția AFP pe organizatorul acțiunii, liderul societății Dieta Țăranilor, Juris Lazdins.
Participanții la acțiune au venit cu sute de tractoare în centrele din 16 orașe din Letonia, dar nu și în capitala Riga, observă France Press. Promit însă să vină la Riga dacă până pe 12 februarie guvernul nu va răspunde pozitiv solicitărilor înaintate. Potrivit ediției letone a publicației online Delfi, din întreaga zonă baltică, pe lângă interzicerea importului de produse agricole din Rusia și Belarus, fermierii cer o reducere a taxei pe valoarea adăugată pentru fructele și legumele cultivate în Letonia, o reducere a costurilor birocratice în industria agricolă, precum și un acces sporit la programele de asigurare și la sursele de reaprovizionare a capitalului de lucru.
Presa internatională descrie și evoluția crizei din Orientul Mijlociu unde Israelul și comandamentul grupării islamiste Hamas nu reușesc să ajungă la un acord de încetare temporară a focului și de eliberare a ostaticilor. Associated Press notează că din octombrie anul trecut, secretarul de stat american, Antony Blinken, se întoarce deja pentru a 5 oară în Orientul Mijlociu, pentru a impulsiona semnarea unui armistițiu și o planificare postbelică, reducând în același timp tensiunile regionale. Agenția de presă constată, însă, că pe toate cele trei fronturi, există provocări majore: Hamas și Israel sunt în dezacord public cu privire la elementele cheie ale unui potențial armistițiu, Israelul a respins apelurile SUA pentru o cale către crearea unui stat palestinian, iar aliații militanți ai Iranului din regiune au arătat puține semne că vor fi descurajați de atacurile americane, consemnează Associated Press.
