Corespondență//Anul aglomerat al NATO care urmează: o scurtă perspectivă
Primul pas făcut de NATO în 2024 spre o mai mare întărire și coeziune va fi primirea Suediei în Alianță.
După prezentarea candidaturii acesteia, în primăvara lui 2022, cei mai mulți se așteptau la o intrare rapidă ceva mai târziu în acel an. Dar Turcia și Ungaria aveau alte planuri și, în timp ce Finlanda s-a alăturat în aprilie anul trecut, Stockholm a trebuit să mai aștepte și așteaptă încă.
Dar înaintea primei reuniuni ministeriale NATO a anului, la Bruxelles, pe 14-15 februarie, plutește deja o speranță reală că va avea loc o ceremonie de ridicare a drapelului și că Suedia ar putea deveni curând membru cu numărul 32.
Sunt semne mici, pozitive de la Ankara. Comisia de afaceri externe a Turciei a aprobat documentele pentru ratificarea aderării Suediei pe 26 decembrie 2023, iar când plenul parlamentului turc s-a deschis din nou săptămâna trecută, problema a fost ultima dintre cele 42 de puncte de pe ordinea de zi.
Deocamdată, Ankara continuă să ceară avioane de luptă F-16 din Statele Unite, problemă la care se adaugă alegerile locale în Turcia pe 31 martie și recentele atacuri aeriene ale Turciei împotriva gherilei kurde din nordul Irakului și din Siria - toate acestea fiind chestiuni care pot întârzia procesul de ratificare. Și apoi mai este și Ungaria. În timp ce Budapesta a promis că nu va fi ultima care va ratifica, planul legislativ din primăvară al guvernului ungar, trimis parlamentului, nu conținea nicio referire la aderarea Suediei. S-ar putea foarte bine ca ceremonia de ridicare a drapelului să fie nevoită să aștepte până la următoarea reuniune ministerială a NATO din aprilie.
În aprilie, am putea să aflăm și cine va fi succesorul secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, după cei 10 ani ai norvegianului în fruntea structurilor civile ale Alianței. NATO caută să găsească un înlocuitor înainte ca UE să-și aleagă noii președinți pentru Consiliul European și Comisia Europeană, precum și noul șef al politicii externe al UE, după alegerile parlamentare din iunie.
Scenariul cel mai probabil este că țările din NATO mai mari și puternice, conduse de Statele Unite, vor găsi un candidat de compromis cu care toată lumea să fie de acord. Prim-ministrul olandez Mark Rutte, care se așteaptă să părăsească politica națională, odată ce se formează un nou guvern olandez, este în fruntea competiției. Dar nu trebuie exclusă o presiune a țărilor din flancul estic pentru un alt candidat, țări care susțin că de mult timp încoace au cheltuit mari resurse bugetare pentru apărare și că ele au o mai bună înțelegere politică a celui mai mare adversar al alianței militare, Rusia.
Șefa guvernului eston Kaja Kallas este un nume foarte des pronunțat; un candidat surpriză ar putea fi ministrul de externe leton Krisjanis Karins, care s-a născut și a crescut în Statele Unite, un simbol perfect al naturii transatlantice a alianței.
În această primăvară, NATO va desfășura, de asemenea, cele mai mari exerciții militare din ultimele decenii -- Steadfast Defender 2024, cu peste 90.000 de militari. Manevrele vor dura peste patru luni în toată Europa, alianța militară testând diverse aspecte ale noului plan de apărare al NATO, un document de 4.000 de pagini adoptat anul trecut, care detaliază desfășurarea și rolurile strategice pentru toate țările în cazul în care NATO ar fi atacat.
Evenimentul principal al anului va fi, totuși, summitul de la Washington, din 9-11 iulie. Întâlnirea de trei zile sugerează că va fi mai mult decât o petrecere de aniversare și de auto-felicitare, chiar dacă organizația împlinește 75 de ani în acest an. Evenimentul ar putea fi foarte important în ciclul alegerilor prezidențiale din SUA, deoarece convenția pentru Partidul Republican are loc la câteva zile după aceea.
Convenția republicană ar putea fi momentul în care Donald Trump va fi confirmat sau încoronat drept candidatul partidului la alegerile din noiembrie. În perioada sa anterioară ca președinte, între 2017 și 2021, Trump a criticat ceilalți membri NATO pentru că nu au cheltuit suficient pentru apărare.
Deși este departe de a fi sigur că Trump va fi din nou președinte, chiar și posibilitatea ca acesta să revină la Casa Albă va readuce problema cheltuielilor pentru apărare în fruntea agendei NATO. Și în timp ce aliații europeni au cheltuit din ce în ce mai mult în ultimul deceniu, în special de la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia în februarie 2022, întrebarea este dacă acest lucru este suficient.
S-a convenit ca toți aliații să atingă ținta de a cheltui 2% din produsul intern brut pentru apărare în următorii 10 ani. Deocamdată, doar 11 din cei 31 de aliați au făcut acest lucru, chiar dacă alți câțiva sunt probabil pe cale să atingă obiectivul în acest an, inclusiv țări importante precum Franța și Germania.
AUTOR: Dan Alexe
