Revista presei internaționale: urmările noilor atacuri masive ale Rusiei asupra Ucrainei; Protestele fermierilor din țările europene nemulțumiți de costurile mari
Urmările noilor atacuri masive ale Rusiei asupra Ucrainei, rezultatul alegerilor prezidențiale din Azerbadjan și consecințele grevei de proporții organizate de angajații principalului transportator aerian din Germania, se numără printre principalele evenimente abordate de presa internațională. Publicațiile străine continuă să urmărească îndeaproape cum decurg protestele fermierilor din țările europene nemulțumiți de costurile mari pe care le suportă din cauza politicilor de mediu. Lidia Petrenco rezumă câteva dintre cele mai importante articole dedicate acestor evenimente de principalele publicații internaționale.
Supusă ieri unui nou atac masiv cu rachete care a făcut noi victime umane, Ucraina îndeamnă insistent Occidentul să-i trimită armele și munițiile de care are nevoie pentru a se apăra, scrie Ukrainska Pravda. Publicația face referire la solicitarea președintelui Volodymyr Zelenskyy adresată șefului diplomației europene, Josep Borrell, pe care l-a găzduit timp de două zile la Kiev. Borrell, care a stat în adăpost în timpul atacurilor aeriene asupra Kievului, a promis să depună tot efortul pentru ca Uniunea Europeană să livreze Ucrainei muniție suplimentară, drone și sisteme de apărare aeriană, relatează Ukrainska Pravda.
Statele Unite pot și vor continua să furnizeze ajutor militar Ucrainei, a afirmat ieri consilierul pentru securitate națională al Casei Albe, Jake Sullivan în timpul unei vizite la sediul NATO, informează AFP. Agenția de presă subliniază că promisiunea oficialului de la Washington a fost făcută în pofida confruntărilor politice din Congresul american unde republicanii se opun cu înverșunare unei noi asistențe pentru Kiev. France Press notează că Sullivan a transmis mesajul în aceeași zi în care Senatul american a respins un proiect de lege care prevede concomitent măsuri pentru combaterea imigrației ilegale și acordarea unor fonduri suplimentare pentru Ucraina, Israel și Taiwan.
Misterul din spatele uneia dintre cele mai însemnate acțiuni de sabotaj de infrastructură din istoria modernă riscă să rămână nerezolvat, scrie Reuters. Agenția de presă trage această concluzie după ce procurorii suedezi au renunțat la ancheta cu privire la exploziile produse în urmă cu un an și jumătate la gazoductele Nord Stream 1 și 2, prevăzute pentru transportul gazului rusesc în Germania pe sub Marea Baltică. Jurisdicția suedeză nu este aplicabilă deoarece expolziile au avut loc în zonele economice ale Suediei și Danemarcei, a transmis procuratura de la Stokholm într-un comunicat citat de Reuters. Agenția de presă amintește că Rusia a acuzat Statele Unite, Marea Britanie și Ucraina pentru exploziile care o îndepărtaseră în acel moment de pe piața europeană, fapt negat de cele trei țări.
Președintele rus Vladimir Putin nu mai este așteptat în Turcia pe 12 februarie, precum anunțaseră anterior autoritățile de la Ankara, transmite BBC. Serviciul britanic de presă atrage atenția asupra anunțului presei guvernamentale de la Moscova, care a transmis că vizita lui Putin în Turcia e prevăzută deja la sfârșitul lunii aprilie sau la începutul lunii mai. Prezintă interes faptul că de la invadarea Ucrainei de către armata rusă, Putin nu a vizitat vreo țară membră a NATO în care intră și Turcia, remarcă BBC. Mai mult, el călătorește foarte rar în străinătate după ce în luna martie a anului trecut, Curtea Penală Internațională de la Haga a emis un mandat de arest pe numele său. Dar motivul amânării vizitei rămâne neclar în condițiile în care Turcia nu e obligată să-l extrădeze pe Putin deoarece nu a semnat Statutul de la Roma și respectiv, nu s-a angajat să respecte deciziile Curții de la Haga, constată același serviciu de presă.
Popularul prezentator TV american și unul dintre cei mai îndrăgiți de propaganda rusă jurnaliști străini, Tucker Carlson, a venit la Moscova și l-a intervievat pe președintele rus Vladimir Putin, relatează publicațiile internaționale. Presa străină se întreabă în ce mod interviul realizat va afecta războiul din Ucraina, dar și cariera lui Carlson. Novayagazeta.eu scrie că deși anunțul conversației a fost făcut pe 6 februarie, interviul în sine, ar urma să fie lansat pe 8 februarie. Publicațiile pro-Kremlin acoperă fiecare pas al prezentatorului TV și îl păzesc în parcarea hotelului, observă Novayagazeta.
Potrivit jurnaliștilor de la The New York Times, în timpul interviului, care apare în mijlocul campaniilor electorale din Rusia și Statele Unite, Putin ar putea profita de „o șansă unică de a atrage un public cu potențial din Statele Unite”. Potrivit sursei, interviul cu președintele rus ar putea acutiza divergențele politice cu privire la Kiev, la Washington, mai ales dacă Putin va arăta clar că este deschis să pună capăt războiului pe calea negocierilor.
CNN subliniază că în timpul interviului, Carlson îl va „umaniza în mod eficient pe nemilosul conducător autoritar rus, care este personal responsabil pentru nenumărate morți”. Potrivit publicației, jurnalistul va servi drept un „vas gol” prin care președintele rus își va putea transmite propaganda publicului american.
Presa internațională a urmărit ieri cu un interes moderat alegerile prezidențiale din Azerbadjan unde actualul președinte, Ilham Aliyev, a învins fără surprize obținând peste 92% din voturi, transmite publicația azeră Musavat. Un rezultat previzibil, notează aceeași sursă amintind că popularitatea lui Aliev a crescut substanțial după realipirea mult disputatei regiuni a Carabahului de Munte controlată timp de câteva decenii de separatiști armeni.
Proteste de amploare s-au înregistrat ieri în Germania unde aproximativ 25.000 de angajați ai companiei aeriene Lufthansa au organizat o grevă de proporții, transmite Tagesschau (Taghesșau). Publicația germană scrie că transportatorul aerian național a anulat peste 80% dintre cele aproximativ o mie de zboruri programate. Angajații companiei cer o creștere a salariului cu 12,5% ceea ce înseamnă o majorare de 500 de euro, și o plată unică de 3000 de euro pentru a compensa efectele inflației. Tagesschau scrie că asemenea greve provoacă pagube serioase economiei și complică enorm strategiile guvernamentale ale coaliției conduse de cancelarul german Olaf Scholz.
În timp ce fermierii din Franța și Germania și-au suspendat protestele în așteptarea măsurilor promise de autorități, iau amploare manifestațiile agricultorilor din alte țări europene. Fermierii din Bulgaria au ieșit ieri pentru a doua zi la rând în stradă cerând revizuirea propunerilor pentru distribuirea ajutoarelor și a bugetului, care să prevină falimente în masă în agricultură, transmite Novini (Nuvini). Potrivit publicației bulgare, fermierii au blocat cu mașini agricole podul de peste Dunăre la Ruse organizând un marș lângă punctul de control de la graniță. Ei sunt dispuși să renunțe la proteste doar dacă guvernul va găsi o soluție la revendicările lor, scrie Novini.
Tot de două zile continuă să protesteze și fermierii din Spania, unde ieri, poliția a reținut doisprezece manifestanți pentru blocarea neanunțată a unor drumuri importante ale țării, informează El Pais. Potrivit publicației spaniole, peste o mie de tractoare au invadat Barcelona, iar manifestațiile împotriva costurilor provocate de politicile de mediu continuă în peste 10 regiuni ale țării.
Publicația Wrocław anunță că fermierii polonezi plănuiesc să blocheze mâine două sute de drumuri din țară, inclusiv unul dintre punctele de trecere a frontierei cu Ucraina. Ei se revoltă față de politica agricolă a guvernului și a Uniunii Europene privind scutirea de taxe vamale a produselor alimentare din Ucraina care ajung în Polonia și în alte părți ale Europei, notează publicația poloneză. În urma protestelor anterioare, Guvernul de la Varșovia a acceptat să satisfacă unele cerințe ale fermierilor, însă aceștia își reiau protestele după ce Comisia Europeană a propus prelungirea scutirilor de taxe pentru produsele ucrainene cu încă un an, notează Wrocław.
