Revista presei: ecourile controversatului congres convocat de Tiraspol; Evoluțiile procesului de aderare a Republicii Moldova la UE
Ecourile controversatului congres convocat de Tiraspol și evoluțiile procesului de aderare a Republicii Moldova la UE – sunt printre subiectele presei, pe care le trece în revistă Alla Ceapai.
Într-o emisiune la Moldova 1, președintele Parlamentului, Igor Grosu, liderul PAS, a declarat că așa numitul congres pe care îl convoacă regimul secesionist de la Tiraspol, pe 28 februarie, nu este decât o acțiune de propagandă și dezinformare, o campanie de isterizare a societății, pusă la cale de cei de la Tiraspol și cei de la Kremlin. Nu vedem pericole de destabilizare. Urmărim foarte atent situația. Va fi un eveniment propagandistic în care cei de la Tiraspol vor încerca, încă o dată, să spună cât de mult îl iubesc pe țar, a spus Grosu, îndemnând la calm. Cei din stânga Nistrului vor trebui încet, dar sigur să respecte legile Republicii Moldova, să joace și să activeze după reguli unice, corecte, nediscriminatorii, inclusiv să plătească taxe și să beneficieze de toate acordurile internaționale, regimuri de liber schimb, în condiții egale, a subliniat Grosu, precizând acest lucru nu este spus deliberat de propaganda din stânga Nistrului. Datele pe care le avem arată că toată lumea s-a conformat și activează. Există avantaje și aceasta va fi abordarea în continuare în raport nu doar cu agenții economici, dar și cu alți actori, a mai precizat Grosu.
Într-un interviu la TVR Moldova, președintele Comisiei parlamentare securitate națională, apărare și ordine publică, deputatul PAS, Lilian Carp, a exclus că la congresul, din 28 februarie, liderii de facto de la Tiraspol vor solicita includerea regiunii transnistrene în componența Federației Ruse, subliniind că aceștia știu foarte bine că, după modificarea legislației penale, acțiunile sau deciziile lor pot avea consecințe juridice și cădea sub incidența legii privind separatismul. Avem și alte pârghii prin care putem influența anumite procese din stânga Nistrului, a atenționat Carp, reiterând mesajul guvernării de la Chișinău, cel că, la moment nu există informații că s-ar încerca anumite destabilizări în stânga Nistrului și că toți agenții economici trebuie să se conformeze noului Cod Vamal, în condiții egale, nu speciale.
Editorialistul portalului agora.md, politologul Laurențiu Pleșca notează, la același subiect, că planificatul „congres de toate nivelurile” face parte dintr-un plan strategic al Tiraspolului pentru a contracara eforturile Chișinăului de a reintegra regiunea separatistă. Această strategie urmărește ca Chișinăul să cedeze în acțiunile sale, să păstreze status quo-ul, adică ceea ce era până la introducerea taxelor vamale, și să nu se mai adopte decizii de a controla și a face dependentă regiunea separatistă de Chișinău. Potrivit politologului, Chișinăul trebuie să își mențină poziția sa de neclintit și să nu se lase pradă intimidărilor și șantajului separatiștilor, dar să urmărească cu sfințenie planul de reintegrare, consultat cu partenerii internaționali. Deși astfel de șantaje creează o anumită panică, ele servesc adesea scopurilor politice mai mult decât reflectă schimbări reale la Tiraspol.
Newsmaker.md citează comentatori din regiunea transnistreană care, la fel, exclud scenariul că Tiraspolul ar putea cere la congresul din 28 februarie aderarea la Rusia. Potrivit politologului Andrei Safonov, acest „zvon” a fost lansat intenționat, pentru a distrage atenția oamenilor de la probleme, de la situația actuală. Safonov mai spune că poziția Tiraspolului vizavi de aderare la Rusia este cunoscută demult, după rezultatele pretinsului referendum din 2006, la care majoritatea participanților au optat pentru independența regiunii și potențiala integrare cu Rusia și că ar fi inutil să fie reiterată acum. Un alt comentator, Anatoli Dirun, care a făcut parte din pretinsul legislativ de la Tiraspol, spune că acum agenda este una economică, nu politică și exclude că această linie se va schimba, mai ales că și contextul regional nu este potrivit pentru declarații politice, precum cele care se zvonesc.
Europa Liberă informează într-un articol cine este Ghenadi Ciorba, cel care a lansat speculația că regiunea transnistreană va cere alipirea la Rusia. În vârstă de 54 de ani, Ghenadi Ciorba locuiește în stânga Nistrului, la Rîbnița, și s-a remarcat în vara anului 2020 când a fost arestat de autoritățile transnistrene „pentru extremism” și condamnat la trei ani de închisoare. A fost eliberat după 395 de zile, înainte de ispășirea pedepsei, în urma unor intervenții ale delegațiilor Canadei și SUA la OSCE). S-a mai remarcat și prin afirmația într-un interviu acordat portalului Zona de Securitate în decembrie 2022 că Maia Sandu poate intra în istorie ca persoana ce a rezolvat conflictul transnistrean. Sub fostul lider transnistrean, Evghenii Șevciuk, Ciorba a făcut parte din ceea ce Chișinăul numește „regimul separatist” din stânga Nistrului. Între 2013 și 2015, de exemplu, a condus așa-zisul Serviciu pentru comunicații, informație și mass-media din regiunea transnistreană.
Într-o emisiune la ProTV Chișinău, vicepremierul pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, a vorbit despre evoluțiile procesului de aderare europeană a Republicii Moldova și a precizat că, acum, suntem la etapa în care comparăm legislația națională cu cea comunitară, etapă în care sunt implicate toate instituțiile statului, eforturile fiind grupate pe capitole de domenii de politici. E o etapă în care Republica Moldova trebuie să își facă temele pentru acasă, a subliniat oficiala. Comentând termenul de aderare efectivă avansat de președinta Maia Sandu – anul 2030 – Gherasimov a spus că este unul fezabil, dar că totul depinde de Republica Moldova. La modul practic asta ar însemna că, până în 2027, ar trebui să transpunem legislația comunitară în cea națională, iar, până în 2030, să implementăm standardele Uniunii Europene. În dependență de felul în care vom fi evaluați de Bruxelles, vom putea să mergem într-un mod accelerat sau va trebui să revenim la anumite domenii, unde se vor înregistra eventuale regrese și să le remediem, a precizat Gherasimov.
TV8 informează că autoritățile autonomiei găgăuze încearcă să infiltreze un mecanism de control asupra presei din regiune. Vineri, parlamentul local va supune votului un proiect de lege ce obligă instituțiile media să ceară un fel de autorizații de la autoritățile Găgăuziei. În caz contrar, jurnaliștii care muncesc în redacții, fără acte permisive, nu vor putea intra în instituții publice și nici nu vor avea acces la evenimentele organizate de autorități. Presa independentă de la Comrat califică restricțiile drept o încercare de a cenzura jurnaliștii care abordează critic guvernarea din regiune. Mihail Sirkeli, redactor șef al portalului nokta.md, unul dintre puținele portaluri independente din Comrat, susține că noile reguli vin să consolideze controlul autorităților locale asupra instituțiilor media din autonomia găgăuză. Mai multe Ong-uri de media au semnat o declarație comună, în care constată că intențiile Autonomiei Găgăuze sunt abuzive și contravin Constituției.
Într-o dezbatere la ipn.md, ambasadorul Republicii Moldova în Belgia și Luxemburg, Viorel Cibotaru, șef al Misiunii Republicii Moldova la NATO, a declarat că existența Republicii Moldova depinde de procesul integrării europene și a extinderii relațiilor cu Alianța Nord-Atlantică. Diplomatul a subliniat că războiul din Ucraina a determinat multiple schimbări la nivelul Uniunii Europene și NATO. Statele membre își consolidează capacitățile de apărare, își întăresc industria de apărare, iar sinergia NATO-UE scade considerabil șansele regimului Putin să câștige acest război. Republica Moldova este privită de marile state ale lumii drept cea mai afectată țară de război, după Ucraina. Există o coeziune între NATO și UE în privința Ucrainei, Republicii Moldova, Georgiei. E vorba de consolidarea rezilienței acestor state, capabilitatea de a administra lucrurile în situații de criză. Iar societatea moldovenească trebuie să înțeleagă, în perspectiva alegerilor prezidențiale și parlamentare, că nu există alternativă procesului de integrare europeană și că Republica Moldova trebuie să se apropie cu pași rapizi de Uniunea Europeană și să-și extindă relațiile cu NATO.
Într-o emisiune la Jurnal TV, analistul politic al fundației Jamestown, Vladimir Socor, notează că cele mai recente sancțiuni internaționale impuse grupării conduse de oligarhul fugar Ilan Șor constituie un temei foarte bun pentru înaintarea repetată de către Republica Moldova a cererii de extrădare a lui Șor. Folosindu-se de argumentul sancțiunilor internaționale impuse, Republica Moldova poate invoca faptul că Ilan Șor, în complicitate cu Rusia, destabilizează Republica Moldova folosind drept bază de operațiuni teritoriul statului Israel, explică analistul. El precizează că normele internaționale interzic unui refugiat să utilizeze teritoriul statului-gazdă pentru acțiuni subversive sau destabilizare a unei alte țări. Aceasta trebuie să spună Chișinăul în mod clar Israelului, spune analistul. Potrivit lui, Republica Moldova a greșit, până acum, cerând extrădarea lui Șor, știind că Israelul nu-și extrădează cetățenii, indiferent de acuzațiile împotriva lor.
Într-un comentariu pentru Radio Chișinău, istoricul și comentatorul politic Anatol Țăranu găsește justificate recentele declarații ale Ambasadorului ucrainean la Chișinău, Marko Șevcenko, cu privire la potențialul pericol al regiunii secesioniste transnistrene la adresa securității naționale a Ucrainei, având în vedere că în stânga Nistrului sunt dislocați soldați ai armatei ruse, iar regimul de la Tiraspol este controlat în totalitate de Moscova. În situația în care posibilitățile Republicii Moldova de a face față unor provocări de ordin militar sunt limitate, coordonarea acțiunilor de către Chișinău și Kiev este una dintre soluțiile viabile, susține Țăranu. Expertul în securitate Artur Leșcu este de părere că șansele vreunui atac din partea regiunii transnistrene împotriva Ucrainei sunt mici. Chiar și așa, Kievul supraveghează îndeaproape tot ceea ce se întâmplă la Tiraspol, inclusiv cu scopul de a descuraja, mai spune analistul.
Directoarea Ziarului de Gardă Alina Radu constată într-un editorial că cei doi ani pe care i-am petrecut la marginea războiului au adus foarte multe schimbări în societatea moldovenească. Am devenit mai conștienți de faptul că ni se pot întâmpla atacuri și tragedii, chiar dacă nu le dorim și nu le merităm. Am devenit mai conștienți de criza umanitară și de mesajele echivoce ale Moscovei. Republica Moldova a obținut autonomie energetică și statut de candidată la aderare la UE și, pentru prima dată în istoria regiunii transnistrene, Ucraina și Republica Moldova sunt oficial și neoficial antrenate în combaterea separatismului teritorial. Urmează un an foarte intens, din care vom învăța, din nou, foarte multe. Portavocile Moscovei de la Chișinău au petrecut ultimele săptămâni la Moscova, inclusiv Ilan Șor și Igor Dodon, iar la întoarcere, au misiuni și planuri susținute de Kremlin. De rezultatele alegerilor din toamnă va depinde modul în care se va dezvolta Republica Moldova în continuare, iar calea nu va fi ușoară, căci războiul înseamnă în continuare crize de securitate, bombardamente, migrație, crize economice și energetice, inflație și oboseală cronică.
Într-un editorial pe ipn.md, comentatorul Victor Pelin notează că miza alegerilor prezidențiale din toamnă este imensă – vectorul integrării regionale a Republicii Moldova și observă că în timp ce forțele politice pro-europene de opoziție abia încearcă să se coalizeze pe o platformă structurată orizontal, cele pro-rusești, după toate aparențele, sunt înregimentate deja într-o structură ierarhică, subordonată „partenerului strategic”. Ținând cont de incapacitatea devenită proverbială a partidului de guvernământ – PAS, nu putem exclude că opoziția pro-europeană va deveni un oponent mult mai credibil al PAS, putând să ajungă idiotul util al opoziției pro-rusești. În aceste circumstanțe, singurul comportament al opoziției pro-europene consolidate, demn de a fi susținut de către alegătorii decepționați de PAS, ar fi să-și calce pe orgolii și să-și asume discret inițiativa de comunicare cu acesta. Evident, nu poate fi vorba despre menajarea PAS, dimpotrivă, eforturile trebuie direcționate spre repararea erorilor comise și proiectarea unui plan comun de acțiuni pentru alegerile prezidențiale și cele parlamentare, din anul viitor. Altminteri, revanșa forțelor politice pro-rusești, care va anihila definitiv vectorul european al Republicii Moldova, este chiar foarte probabilă.
