Echipa lui Navalnîi explică de ce politicianul a fost ucis acum; Suedia a depășit ultimul obstacol în calea aderării la NATO; În ce mod Putin a contribuit la extinderea blocului militar? – e întrebarea la care răspund publicațiile străine
Presa internațională își focalizează atenția asupra mobilizării țărilor europene pentru a ajuta Ucraina să împiedice ofensiva militară rusă pe câmpul de luptă. Depășirea ultimului obstacol în calea aderării la NATO a Suediei și o posibilă scindare a Partidului Democrat din Statele Unite din cauza neînțelegerilor privind planul de a-l înainta pe actualul președinte Joe Biden la alegerile prezidențiale din toamnă - sunt alte subiecte abordate pe larg de publicațiile străine. Cu un rezumat al celor mai importante articole din presa internațională vine Lidia Petrenco.
În timp ce Rusia își continuă încercările de a străpunge linia frontului în Ucraina într-un război care durează deja al treilea an, țările europene se văd nevoite să facă eforturi pentru a împiedica avansarea forțelor ruse, relevă publicațiile internaționale. Luni, președintele francez, Emmanuel Macron, a anunțat că aliații Ucrainei vor crea o coaliție pentru a livra Kievului rachete cu rază medie și lungă de acțiune, notează Le Monde, făcând totalurile unei întâlniri a liderilor europeni, gazduită de președinția franceză. Inițiativa aparține Cehiei și a fost sprijinită deja de cincisprezece țări, scrie Le Monde, precizând că acestea își propun să ajute Ucraina să depășească și criza de muniții. Noua coaliție e pregătită să cumpere obuze pentru Ucraina, inclusiv din afara Europei, scrie publicația franceză. Premierul olandez Mark Rutte a declarat că țara sa va contribui cu „cu peste 100 de milioane de euro” la planul ceh și că „alte țări vor urma” această cale. „În ceea ce privește muniția, există această inițiativă cehă foarte bună care constă în cumpărarea de muniție și obuze în întreaga lume pentru Ucraina”, a explicat Rutte. Liderul olandez a refuzat să precizeze care țări din afara Europei ar putea fi solicitate să producă această muniție. „Este un secret”, a spus el, citat de Le Monde.
Între timp, Germania refuză să urmeze exemplul Franței cu privire la furnizarea rachetelor cu rază lungă de acțiunie pentru Ucraina, titrează Le Figaro. Cancelarul german Olaf Scholz se opune livrărilor de rachete Taurus de teama escaladării conflictului, subliniază publicația. Olaf Scholz a respins ieri cererea Ucrainei de a furniza rachete Taurus, explicând într-un interviu acordat agenției germane de presă DPA că acest pas ar putea determina Kievul să atace cu ele teritoriul Rusiei. În schimb, Germania poartă negocieri secrete cu India pentru achiziționarea de obuze de artilerie de 155 mm pentru Forțele Armate ucrainene, notează Unian. Potrivit publicației, India ar putea deține sute de mii de muniții necesare armatei ucrainene, dar negociază pe ascuns transferul lor pentru a nu-și înrăutăți relațiile cu Moscova.
Decesul liderului opoziției ruse, Alexei Navalnîi, continuă să aibă rezonanță în presa internațională. The Moscow Times scrie că Navalnîi ar fi fost ucis în închisoare cu puțin timp înainte de un schimb de prizonieri, stabilit între Moscova și unele guverne occidentale. Publicația face referire la un mesaj publicat de echipa fostului oponent al Kremlinului care afirmă că „la începutul lunii februarie, președintelui Putin i s-a propus să-l elibereze pe Navalnîi în schimbul extrădării din Germania a lui Vadim Krasikov - un membru FSB, care ispășește o pedeapsă la Berlin. The Moscow Times, publică o declarație postată de președintele Fondului Anticoruție, Maria Pevcih, potrivit căreia negocierile erau la etapa finală în seara zilei de 15 februarie – cu o zi înaintea decesului lui Navalnîi. „Navalnîi a fost ucis pentru că președintele rus Putin nu a putut tolera gândul că oponentul său poate fi liber”, susține Pevcih. Mai multe publicații amintesc însă, că regimul de la Kremlin a negat implicarea în moartea lui Navalnîi. Doritorii de a-și lua rămas bun de la fostul lider al opoziției ruse, vor putea face acest lucru cel târziu până la sfârșitul săptămâni, echipa lui fiind în căutarea unei locații pentru eveniment, notează Meduza.
Între timp, un alt oponent al regimului de la Kremlin, ar putea fi condamnat astăzi, la trei ani de închisoare, scrie Novaya Gazeta Evropa. Co-președintele Centrului „Memorial” pentru Drepturile Omului, Oleg Orlov, deținător al premiului Nobel, este acuzat pentru „discreditarea” armatei ruse, după ce a publicat un articol în care a criticat războiul dus de Rusia împotriva Ucrainei. „Suntem acuzați de defăimare fără a explica ce este și cum diferă de critica legitimă. Suntem acuzați că am difuzat informații în mod deliberat false, fără a ne obosi să le dovedim falsitatea - guvernul sovietic a procedat în același mod, declarând orice critică minciună. Iar încercările noastre de a dovedi fiabilitatea acestor informații devin pedepsite penal”, a declarat Orlov în fața judecătorilor. „Acum Alexei Gorinov, Alexandra Skocilenko, Igor Barișnikov, Vladimir Kara-Murza și mulți alții sunt uciși încet în colonii și închisori. Ei sunt uciși pentru că au protestat împotriva vărsării de sânge din Ucraina, pentru că vor ca Rusia să devină un stat democratic, prosper, care nu reprezintă o amenințare pentru lumea exterioară. Autoritățile sunt în război chiar și cu mortul Navalnîi, le este frică de el chiar și mort - și pe bună dreptate”, a menționat Orlov. Acest proces este urmărit activ de publicațiile occidentale. Associated Press scoate în evidență întrebarea retorică pe care disidentul a adresat-o completului de judecători: „Nu este înfricoșător că nu numai tu și copiii tăi, dar și nepoții tăi ar putea fi nevoiți să trăiască în această absurditate, în această distopie”? Tăvălugul represiunii poate, mai devreme sau mai târziu, să se răstoarne peste cei care au lansat-o și au împins-o? Acest lucru s-a întâmplat de multe ori în istorie”, a menționat Orlov.
Suedia a depășit obstacolul final în calea aderării la NATO, titrează publicațiile internaționale. Astfel, Suedia urmează să devină cel de al 32-lea membru al alianței miitare, după ce luni, parlamentul Ungariei, ultimul stat care se opunea extinderii blocului militar, și-a dat într-un final acordul. Publicatia suedeză The Local notează că votul a fost dat după aproape doi ani de întârzieri, invazia Rusiei din februarie 2022 fiind cea care a determinat Suedia, de rând cu Finlanda vecină, să solicite aderarea la bloc în luna mai a aceluiași an. „O zi istorică”, a scris prim-ministrul suedez Ulf Kristersson pe platforma X. „Parlamentele tuturor țărilor NATO au votat acum în favoarea aderării Suediei la NATO. Suntem pregătiți să ne asumăm partea noastră de responsabilitate pentru securitatea NATO”, a declarat premierul suedez.
Odată cu aderarea Suediei, NATO devine un bloc mai mare și mai hotărât, titrează The New York Times, opinând că expansiunea alianței este o greșeală a președintelui rus Vladimir Putin, care nu a luat in calcul acest scenariu când a decis să pornească războiuul împotriva Ucrainei. Politico observă că Aderarea Suediei vine pe fondul incertitudinii tot mai mari cu privire la viitorul NATO, deoarece liderul republican în cursa prezidențială a SUA, Donald Trump, amenință că va abandona garanțiile de securitate pentru cel puțin o parte a Europei. În contextul luptei pentru președinție la Casa albă, partidul democrat devine tot mai scindat în privința candidaturii sale. Newsweek notează că problema vârstei actualului președinte american, Joe Biden, și candidat pentru un nou mandat, îi dezbină pe democrați. Aprecierile date de un recent raport stării fizice a lui joe biden, a alimentat discuții din ce în ce mai intense precum că democrații ar trebui să aleagă pe altcineva în caliatate de candidat la președinția partidului, dacă prioritatea este evitarea unei victorii a lui Trump, conchide Newsweek . Până să fie clară o decizie din partea partidului democrat, cei doi candidați își continuă confruntarea electorală, Președintele Biden și fostul președinte Trump urmând să se deplaseze la granița dintre SUA și Mexic joi, pe măsură ce imigrația devine o problemă cheie pentru 2024, relatează publicația Axios.
