Revista presei: importanța Republicii Moldova pentru UE și ce s-ar întâmpla dacă la putere ajung partidele pro-ruse; Vizita bașcanei UTA Găgăuzia, Eugenia Guțul, la Moscova – un plan al Kremlinului
Importanța Republicii Moldova pentru UE și ce s-ar întâmpla dacă la putere ajung partidele pro-ruse; Vizita bașcanei UTA Găgăuzia, Eugenia Guțul, la Moscova – un plan al Kremlinului - sunt printre subiectele presei, pe care le trece în revistă Victoria Popa.
În cadrul unui interviu pentru Jurnal.md, eurodeputatul român Siegfried Mureșan, președintele Delegației Parlamentului European la Comitetul Parlamentar de Asociere Uuniunea Europeană – Republica Moldova, a explicat ce se va întâmpla cu parcursul nostru european în cazul în care, la următoarele alegeri, puterea în Republica Moldova va fi preluată de partidele pro-ruse.
În opinia lui Mureșan, dacă vine o guvernare care întoarce complet macazul, schimbă direcția și nu mai duce Republica Moldova spre viitor, ci spre trecut, atunci Uniunii Europene îi va fi foarte greu să o ajute. Potrivit eurodeputatului român, regulile europene nu permit să fie ajutată o guvernare în care nu există încredere, care promite să facă reforme, dar de fapt face oligarhie.
În ultimii doi ani, de la începutul războiului, Uniunea Europeană a ajutat Republica Moldova foarte mult. Peste 800 de mii de cetățeni ai Republicii Moldova au primit compensări pentru facturile mari la energie, care au fost bani veniți gratuit din fonduri europene. Dacă Republica Moldova nu ar fi avut o guvernare pro-europeană, în care partenerii internaționali să aibă încredere, atunci ar fi fost mult mai greu de depășit aceste situații de criză, susține Siegfried Mureșan.
Eurodeputatul român a mai spus că dacă vin pro-rușii la putere se poate pierde și statutul de țară candidat, pentru că negocierile de aderare la Uniunea Europeană se vor bloca instantaneu. El crede că acest lucru nu se va întâmpla, pentru că majoritatea oamenilor din Republica Moldova au înțeles beneficiile apropierii de Uniunea Europeană și el este convins că Republica Moldova va merge pe direcția europeană și după următoarele alegeri prezidențiale și parlamentare.
În editorialul său pentru Ziarulnational.md, jurnalistul Nicolae Negru scrie despre cele două „rachete balistice” informaționale, lansate în adresa Chișinăului, de către ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, la un „forum diplomatic”, în Turcia.
Lavrov a declarat că „regimul care s-a instalat la Chișinău pur și simplu calcă pe urmele regimului de la Kiev, desființând tot ce este rusesc, discriminând limba rusă în toate sferele și, împreună cu ucrainenii, creează o presiune economică și mai serioasă asupra Transnistriei”. Iar „conducerea românească de la Chișinău” nu numai că ar bloca procesul de negocieri în formatul 5+2, ci ar încerca „să distrugă acest format odată pentru totdeauna”.
Nicolae Negru susține că acuzațiile lui Lavrov trebuie privite cu toată seriozitatea, căci nu sunt improvizate și întâmplătoare. Ele conțin „ingredientele” de bază ale unui pretext de invazie sau de „operație militară specială”, ca în Ucraina. Sau, cel puțin, de război hibrid în toată legea, cu mobilizarea tuturor forțelor pe care Rusia le are la dispoziție în Republica Moldova.
Ministra de externe a Germaniei, Annalena Baerbock, a avertizat luni că amânarea primirii în Uniunea Europeană a țărilor balcanice riscă să le facă permeabile la „infiltrarea” rusească, scrie Europa Liberă. Șefa diplomației germane este cunoscută pentru remarcile sale dure la adresa agresiunii Moscovei în Ucraina și în general a politicilor rusești în regiune: săptămâna trecută, Baerbock a avertizat, pe fondul unor emoții referitoare la Transnistria, că evoluțiile din jurul Republicii Moldova ar aminti zilele dinaintea invadării Ucrainei în februarie 2022.
Vizita guvernatoarei Găgăuziei, Eugenia Guțul, la Moscova, în cadrul căreia a avut o întrevedere cu președinta Consiliului Federației Ruse, Valentina Matvienko, face parte dintr-un „plan al Moscovei de destabilizare a Republicii Moldova, în contextul alegerilor prezidențiale și referendumului de aderare la Uniunea Europeană, pe care Moscova nu îl agreează”, consideră experții. Odată cu această vizită tot mai mult se intensifică războiul hibrid, iar capacitatea Republicii Moldova de a face față acestor amenințări hibride este mixtă, spun analiștii, potrivit radiochisinau.md.
Analistul politic Nicolae Negru a subliniat că „este un plan al Moscovei și e clar că nu se va termina totul doar prin aceste vizite”.
Potrivit lui, poate că până la invadarea Republicii Moldova mai este, dar intensificarea acestui război hibrid și încercările de destabilizare a Republicii Moldova încep a fi simțite în fiecare zi. Expertul în securitate, Andrei Curăraru, amintește că atribuțiile bașcanului Găgăuziei nu includ politica externă. Totodată, mai mult de jumătate din bugetul regiunii autonome vine de la Chișinău, iar acest aspect poate fi un instrument eficient pentru a opri astfel de vizite, care ar putea prejudicia interesele Republicii Moldova.
Comentând această vizită, analistul ucrainean, Vitalii Portnicov, susține într-un mesaj pe Youtube că, astfel, Moscova încearcă să folosească toate pârghiile posibile de influență pentru a destabiliza Republica Moldova și că Eugenia Guțul reprezintă interesele partidului Șor.
Carențele în reforma justiției iscă îngrijorări pentru că pe acest fundal în societate tot mai mult se consolidează forțele antieuropene, care tind să deturneze parcursul european al Republicii Moldova, a declarat comentatorul politic Anatol Țăranu în cadrul unei emisiuni de la Jurnal TV. Solicitat să comenteze demisia Olesei Vîrlan din funcția de membru al Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), după controversele de la concursul pentru funcția de procuror general, Anatol Țăranu, a menționat că algoritmul reformei în opinia sa „grav clachează”.
În opinia comentatorului politic, atunci când o persoană care a trecut veeting-ul comite gafe de acest fel, cum a făcut-o doamna Vîrlan, vorbește de faptul că sistemul veeting-ului nu funcționează. Miza mare care a fost pusă pe acest element al reformei până la urmă s-a dovedit a fi o miză exagerată. El a mai adăugat că reforma justiției așa cum este ea acum implementată este orientată spre schimbarea oamenilor dar nu spre reformarea sistemului.
De cealalată parte, directorul executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), Iulian Groza, a menționat că niciun proces de reformă nu este perfect și faptul că Consiliul Superior al Procurorilor a avut curajul să-și asume această eroare și să repornească procesul de la zero, este o acțiune corectă.
Ipn.md scrie despre măsurile decisive luate de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române alături de cei trei ierarhi ai Mitropoliei Basarabiei - ÎPS Petru, PS Antonie și PS Veniamin, în cadrul unei ședințe, pentru a clarifica și proteja statutul canonic al credincioșilor și clerului din Republica Moldova. Potrivit unei hotărâri adoptate la eveniment, s-a reafirmat că „toți clericii ortodocși români și păstoriții lor din Republica Moldova care revin în Mitropolia Basarabiei sunt clerici canonici și credincioși binecuvântați, iar orice sancțiune disciplinară îndreptată împotriva lor pe motivul apartenenței lor la Biserica Ortodoxă Română este considerată nulă și neavenită, potrivit hotărârii sinodale nr. 8090 din 19 decembrie 1992”. Această hotărâre ilustrează identitatea și apartenența credincioșilor din Republica Moldova la Biserica Ortodoxă Română, în ciuda presiunilor și provocărilor venite din partea structurilor bisericești rusești de la Chișinău.
În Republica Moldova a fost introdus screening-ul audiologic obligatoriu pentru toți nou-născuții. În acest sens, Ministerul Sănătăți a distribuit, la începutul acestui an, 40 de dispozitive medicale de screening audiologic neonatal Centrelor Perinatale din toată țara. Datele au fost făcute publice în contextul marcării Zilei mondiale a auzului, comunică Agenția MOLDPRES. Conform sursei citate, screening-ul audiologic la nou-născuți este primul și cel mai important pas în depistarea precoce a surdității la copii. Acest screening nu restituie audiția și nu poate influența asupra numărului copiilor născuți cu surditate, dar permite depistarea din timp a acestora, monitorizarea și reabilitarea ulterioară care vor reduce consecințele surdității în dezvoltarea lor.
