Corespondență Bruxelles//O strategie industrială de apărare a UE: cum se va înarma Europa decomplexată
Comisia Europeană și-a dezvăluit marți, 5 martie, la Bruxelles, mult așteptata “strategie industrială europeană de apărare”. Simultan, aflat în vizită de stat la Praga, președintele francez Emmanuel Macron le-a cerut aliaților Ucrainei «să nu fie lași».
Noul program anunțat de Comisia Europeană va avea efecte și pentru industria de apărare a Kievului și va permite, de asemenea, modernizarea capacităților de producție europene, foarte reduse după treizeci de ani de sub-investiții, și să ofere de asemenea companiilor europene mijloacele de a concura cu cele americane.
Comisia propune un program comun industrial european de apărare care afectează atât oferta, cât și cererea de echipamente militare. Comisarul pentru industrie, Thierry Breton, va prelua conducerea planului, promovând o subvenție în numerar de cel puțin 1,5 miliarde de euro, numit Programul european de investiții în apărare.
Pe partea ofertei, Comisia intenționează să valorifice Fondul European de Apărare (8 miliarde de euro, lansat în 2021), care finanțează cercetarea și dezvoltarea desfășurate în consorțiu de companii europene. De asemenea Comisia dorește să-și aprofundeze și să-și îmbogățească fondul pentru a sprijini producția companiilor europene (500 milioane de euro), lansat la sfârșitul anului 2023, ceea ce face posibilă subvenționarea modernizării fabricilor de muniție. De acum înainte, ideea ar fi extinderea sprijinului pentru toate fabricile de apărare care produc drone, sisteme de artilerie etc.
Bruxelles-ul vrea să meargă mai departe, inspirându-se direct din ceea ce fac Statele Unite și din Actul american pentru industria militară. Propune așadar ideea de cofinanțare a întreținerii siturilor industriale strategice gata de utilizare pentru producția de muniție, de exemplu. La sfârșitul Războiului Rece, multe fabrici s-au închis, iar repornirea lor necesită timp și este costisitoare.
De la invazia rusă a Ucrainei, europenii și-au reluat investițiile militare, crescând cu 6 % bugetul apărării doar pentru anul 2022. Dar majoritatea achizițiilor se fac în afara continentului. Din 2022, 75 % din achizițiile de echipamente militare au mers către firme non-europene. Și 68 % din buget a fost destinat companiilor americane. Obiectivul Europei nu este de a opri achizițiile peste Atlantic, ci de a crește ponderea achizițiilor de pe Vechiul Continent, urmărind o cotă de piață de 50 %.
Înainte de a ajunge acolo, va fi totuși necesar să se reziste lobby-ului american, unii reprezentanți ai căruia acuză deja Bruxelles-ul și pe Thierry Breton, comisarul european responsabil de dosar, în special, că vor să pună în aplicare un „protecționism european” în chestiunea echipamentelor militare.
În ceea ce privește cererea, Comisia dorește să faciliteze comenzile prin amplificarea sistemului său de cofinanțare a achizițiilor comune, creat în primăvara anului 2023 și dotat până în 2025 cu 300 milioane de euro. Punerea în comun ar oferi vizibilitate producătorilor europeni datorită unor contracte mai mari.
Dacă executivul comunitar este extrem de ambițios pentru industria de apărare, va avea el mijloace? Acesta este marea necunoscută. Comisarul Thierry Breton estimează nevoile imediate la 3 miliarde de euro, dintre care 1,5 miliarde de euro sunt deja asigurate. Pentru a găsi banii suplimentari, Comisia propune să aloce profiturile din activele rusești înghețate în Europa. Pentru a fi credibili, cei douăzeci și șapte ar trebui însă să cheltuiască cel puțin 100 miliarde de euro mai mult pe an, altfel zis între 300 și 400 miliarde de euro.
Pentru a realiza acest lucru, Comisia, la fel ca mulți lideri europeni, sprijină ideea unui nou împrumut european , o perspectivă refuzată însă astăzi de Berlin. Apoi, pe lângă buget, Comisia va trebui să reușească ca proiectul său să fie acceptat de cei Douăzeci și șapte și de următorul Parlament European care va ieși din alegerile din iunie.
Modernizarea complexului militar-industrial al blocului va necesita așadar mult mai mulți bani decât această tranșă inițială. Thierry Breton a vorbit despre exploatarea a 100 de miliarde de euro, dar asta ar necesita împrumuturi comune – iar țările cum ar fi Germania, Olanda și cele nordice sunt precaute. Va fi nevoie de un șoc, precum Donald Trump revenit la Casa Albă, pentru a schimba asta.
Autor: Dan Alexe
