Corespondență//Parlamentul European se pregătește să dea în judecată Comisia pentru fondurile plătite Ungariei
Pentru prima dată, judecătorii europeni de la Luxemburg vor trebui să examineze o cauză privind legătura dintre plata ajutoarelor comunitare și respectarea statului de drept de către una din țările membre.
Când vine vorba de asigurarea respectării statului de drept pe Vechiul Continent, Parlamentul European știe să treacă la ofensivă. În zilele următoare, se așteaptă ca Parlamentul să conteste legal o decizie a Comisiei în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene. Pe 13 decembrie 2023, Comisia a decis să deblocheze 10,2 miliarde de euro din fonduri comunitare, bani de care Budapesta fusese până atunci privată din cauza nerespectării statului de drept.
Decizia formală îi revine, conform regulamentului, Președintelui Parlamentului European, care este malteza creștin-democrată Roberta Metsola. Aceasta ar putea să ia decizia în cadrul unei întâlniri cu președinții grupurilor politice ale Adunării Legislative europene, joi 14 martie. Dar totul spune că decizia este deja luată, în măsura în care conservatorii Partidului Popular European (PPE), social-democrații (S&D), liberalii din Renew, Verzii și stânga radicală (Stânga) sunt în favoarea aducerii Comisiei europene în fața justiției.
Ar fi a șaptesprezecea oară când deputații europeni atacă Comisia prin justiție.
Decizia a fost de fapt luată în seara zilei de 11 martie, când Comisia pentru afaceri juridice a recomandat , în cadrul unei ședințe cu ușile închise, introducerea unui recurs împotriva executivului comunitar. Saisprezece deputați europeni au fost atunci pentru și doar unul – Gilles Lebreton, un ales al extremei drepte franceze, Rassemblement National, al cărui partid cultivă o anumită apropiere de premierul ungar, Viktor Orban – s-a opus.
Parlamentul European critică Comisia pentru că a eliberat fondurile atunci când Budapesta nu finalizase reformele necesare pentru a garanta independența justiției maghiare. Procedând astfel, Comisia ar fi cedat șantajului lui Viktor Orban, care apoi a amenințat cu opunerea unui veto deschiderii negocierilor de aderare a Ucrainei și Republicii Moldova la UE.
14 decembrie 2023, în orice caz, a fost când, a doua zi după această decizie, premierul maghiar și-a lăsat partenerii să promită Ucrainei și deschiderea negocierilor, absentându-se foarte convenabil de la ședința Consiliului European pentru a... merge la o cafea. Într-un raport publicat pe 22 februarie, Curtea de Conturi Europeană a regretat că „anumite considerații politice” pot „juca un rol considerabil în ultimă instanță (…) atunci când deciziile referitoare la statul de drept în ceea ce privește Ungaria trebuiau luate în același timp cu votul privind negocierile de aderare a Ucrainei.
Curtea de Justiție a UE nu a trebuit, până acum, să se pronunțe niciodată asupra unui caz de acest tip, care condiționează plata fondurilor de respectarea statului de drept. Însă judecătorii din Luxemburg au apărat întotdeauna independența justiției și respectul pentru statul de drept, în centrul construcției europene.
Luând asemenea măsuri legale, Parlamentul transmite un mesaj clar Comisiei, care încă blochează aproximativ douăzeci de miliarde de euro din fonduri europene destinate Ungariei, din cauza preocupărilor legate de drepturile persoanelor LGBT, libertatea academică sau dreptul la azil. Majoritatea deputaților sunt deciși să nu lase să se vândă valorile UE pentru a obține concesii de la un Viktor Orban adept al târguielilor de tot felul.
Parlamentul European s-a arătat în permanență preocupat de problemele statului de drept. În timpul negocierilor care au însoțit planul european de redresare de 750 miliarde de euro în 2020, Parlamentul a insistat asupra creării unui mecanism de condiționalitate pentru plata fondurilor europene de respectarea statului de drept.
Unii deputați amenință în mod regulat cu o moțiune de cenzură împotriva Comisiei, în cazul în care aceasta lasă garda jos. În ianuarie, chiar înainte de a fi numit ministru al Afacerilor Externe al Franței, președintele de atunci al grupului Renew, Stéphane Séjourné, a declarat astfel că „grupul [lui] va fi gata să sprijine orice sancțiuni” dacă se fac „plăți noi” către Budapesta.
AUTOR: Dan Alexe
