Revista presei: Chișinăul ripostează Moscovei; Istoricul Anatol Petrenco atenționează asupra riscurilor de securitate care planează în prezent asupra Republicii Moldova
Kremlinul amenință că va răspunde la decizia autorităților de la Chișinău de a-l declara pe un diplomat al Ambasadei Rusiei la Chișinău persona non grata pe teritoriul R. Moldova, după deschiderea, fără acordul Chișinăului, a secțiilor de votare, în Transnistria, pentru alegerile prezidențiale. Anexarea ilegală a Crimeii în 2014 a fost un punct de pornire a agresiunii Federației Ruse și a politicii sale expansioniste – sunt unele subiecte reflectate în presă, pe care le trece în revistă Victoria Popa.
Ministerul moldovean de externe a cerut expulzarea unui angajat al ambasadei ruse la Chișinău. Marți, 19 martie, ambasadorul Rusiei, Oleg Vasnețov, a fost convocat la minister pentru a i se aduce la cunoștință că un colaborator al său a fost declarat persona non grata, informează Europa Liberă. Totodată, diplomația moldoveană și-a exprimat protestul față de faptul că, duminica trecută, Moscova a organizat alegerile prezidențiale ruse și în regiunea separatistă transnistreană, sfidând interdicția Chișinăului.
Într-o primă reacție, Oleg Vasnețov a declarat presei ruse că Moscova va răspunde „pe măsură” la decizia Chișinăului.
Oficialii din Federația Rusă nu vor putea participa la Conferința regională a Organizației pentru Alimentație și Agricultură (FAO), care va avea loc în perioada 14 - 17 mai curent în Republica Moldova, a anunțat Ministerul Afacerilor Externe (MAE) de la Chișinău, scrie Ziarul Național.
Ministerul de Externe a amintit că, având în vedere războiul continuu de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei care a încălcat flagrant Carta ONU, a declanșat multiple crize și a subminat securitatea alimentară la nivel internațional, Ministerul Afacerilor Externe a decis să nu admită participarea în persoană a reprezentanților oficiali ai Federației Ruse și limitarea la nivelul ambasadei sau în format online.
Zece ani de la anexarea ilegală a Crimeii de către Federația Rusă. Această agresiune a avut un răspuns slab din partea occidentului, ceea ce a motivat Moscova să declanșeze un război la scară largă împotriva Ucrainei, spun analiștii, transmite Radio Chișinău.
Potrivit analistului politic Nicolae Negru, intențiile de refacere a URSS se vedeau de mai demult, chiar de la destrămare și începând cu anul 1992 în Republica Moldova. Conflictul de pe Nistru și alte regiuni din fosta Uniune Sovietică. Dar anexarea Crimeii a fost primul pas deschis de acaparare a unui teritoriu care nu aparținea Rusiei. După această anexare acțiunile expansioniste agresive ale Rusiei au devenit mai hotărâte. A urmat Donbasul, dar și anumite acțiuni în Republica Moldova care s-au intensificat cu cât societatea manifesta o dorința tot mai clară de integrare europeană.
„Acum avem un adevărat hibrid care se trage de atunci prin care se urmărește destabilizarea și oprirea cursului european al Republicii Moldova”, a spus Nicolae Negru.
Prin anexarea peninsulei Crimeea, Rusia a încălcat două acorduri majore, Memorandumul de la Budapesta, care oferea garanții de securitate Ucrainei, dar și Tratatul de Prietenie și Cooperare din 1997, între cele două țari, spune Grigore Guzun, expert WatchDog.
Comerțul prin Marea Neagră al Republicii Moldova a fost afectat, ca urmare a anexării, și se menține riscul ca această agresiune să treacă în regiunea separatistă transnistreană, a comentat expertul în relații internaționale, Grigore Guzun.
„Din 2014 Republica Moldova și-a consolidat relațiile cu Uniunea Europeană și cu Alianța Nord-Atlantică (NATO) pentru a contracara influența Rusiei. O metodă a Federației Ruse este de a acționa dur, ei se bazează pe excitarea unor lideri europeni. Unul din elementele care i-a încurajat pe ruși să invadeze Ucraina este ezitarea unor lideri europeni în raport cu Moscova. Dar vedem că după evenimentele din februarie 2022 este o altă relație între occident și Rusia”, a declarat Grigore Guzun.
Și istoricul Anatol Petrenco atenționează asupra riscurilor de securitate care planează în prezent asupra Republicii Moldova.
„Practic nici un foc de armă nu s-a tras din partea ucrainenilor, pentru că au fost bine pregătită agentura rusească care să favorizeze anexarea. Și li s-a părut că în 2021 când au concentrat trupe militare la frontiera cu Ucraina, că occidentul la fel nu va acționa. Dar Putin a greșit. În prezent bombardarea Odesei nu se face întâmplător. Ei vor să-și deschidă drumul spre Tiraspol, teritoriu care e pregătită să se alipească, au fost organizate niște așa-numite referendumuri în acest sens. Și de acolo până la Chișinău, sunt 140 de km… Sigur că bătaia este și în Republica Moldova”, consideră Anatol Petrenco.
Fostul ministru al Apărării, Anatol Șalaru, a declarat în cadrul unei emisiuni la TVR Moldova că în prezent pentru Ucraina se află într-un moment critic. Rusia a început o nouă ofensivă în anumite sectoare. Statele Unite ale Americii totuși trimit ajutoare Ucrainei. Din discuțiile avute cu cei de la Kiev continuă să vină ajutoare și nu se simte un deficit foarte mare de armament, muniții.
Potrivit lui Șalaru, problema este că astea sunt ultimele patru sau cinci miliarde care au mai rămas de anul trecut.
Referendumul privind integrarea europeană a Republicii Moldova, pe care și-l dorește președinta Maia Sandu, ar putea fi răsturnat doar dacă exercițiul electoral va fi boicotat de către alegători. O astfel de situație nu pare tocmai imposibilă, sugerează analistul politic Anatol Țăranu, într-o emisiune la TV8, iar asta deoarece șefa statului și PAS ar fi comis o eroare majoră atunci când au lansat ideea organizării referendumului, fără a consulta inițial și alte formațiuni politice care eventual să o sprijine.
În opinia analistului politic, nu este nici acum târziu ca partidele pro-europene să se unească și să promoveze într-o voce ideea integrării europene a Republicii Moldova.
Anatol Țăranu admite că în cazul organizării prezindențialelor la pachet cu referendumul, ar putea fi obținute suficiente voturi pentru alegerea viitorului președinte, nu și pentru a asigura reușita referendumului.
În aceeași emisiune, deputatul BCS, socialistul Grigore Novac, a declarat că organizarea unui referendum privind integrarea europeană a Republicii Moldova în aceeași zi cu alegerile prezidențiale este pasibilă de contestat la Curtea Constituțională.
Novac a evitat să spună însă clar care sunt următorii pași ai PSRM.
Potrivit deputatului, referendumul ar trebui să aibă loc separat de alegerile prezidențiale sau oricare alt exercițiu electoral.
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu a fost într-o vizită de lucru în raionul Soroca. Șefa statului a participat la inaugurarea Secției Anestezie și Terapie Intensivă a Spitalului Raional „Anatolie Prisăcari”, dar a mai vizitat Fabrica de Brânzeturi, unde s-a întâlnit și cu angajații, a avut o discuție cu elevii și profesorii Colegiului „Mihai Eminescu” și o întâlnire cu localnicii din satul Parcani, potrivit ziarului local Observatorul de Nord. Într-un interviu, președinta a menționat că în raionul Soroca, în cadrul Programului „Satul European”, au fost investite în jur de 58 de milioane de lei.
Peste 4000 de profesori din 169 de instituții de învățământ general din întreaga țară vor beneficia de cursuri de formare continuă gratuite în cadrul Programului Național „Investim în profesori”, ediția a II-a. Școlile beneficiare au fost selectate dintr-un număr de 181 de instituții și consorții, inclusiv 29 din România, transmite MOLDPRES.
