Revista presei: Ucraina își sporește rolul în problema transnistreană; De ce R. Moldova nu trebuie să renunțe niciodată la regiunea transnistreană și de ce nu trebuie să-i recunoască vreodată pretinsa independență?
Noul ambasador al Ucrainei în R. Moldova, Alexei Danilov, deține o experiență suficientă cu care să demonstreze că poate contribui în dosarul transnistrean și la susținerea proiectului de integrare europeană a Republicii Moldova, precum și a proiectelor de dezvoltare a capabilităților militare ale Republicii Moldova; Fostul vicepremier pentru Reintegrare, Alexandru Flenchea, spune că o „renunțare” ipotetică la regiunea transnistreană nu ar rezolva niciuna dintre problemele la care ne gândim atunci când se vorbește despre „riscul transnistrizării” – sunt unele subiecte din presa națională pe care le trece în revistă Victoria Popa.
Într-o analiză pentru Deutsche Welle, jurnalistul Vitalie Călugăreanu susține că numirea fostului secretar al Consiliului de Securitate al Ucrainei, Alexei Danilov, în calitate de ambasador la Chișinău și anunțarea în căutare a separatistului Ignatiev de la Tiraspol înseamnă că Ucraina își asumă un rol vizibil în demontarea regimului separatist transnistrean.
Potrivit jurnalistului, este un semnal tranșant că urmează o schimbare cardinală a poziției Ucrainei față de regimul separatist pro-rus de la Tiraspol, care adăpostește în stânga Nistrului, fără acordul Chișinăului, un contingent de militari ruși (GOTR) care controlează un depozit uriaș de armament vechi la Cobasna (la 7 kilometri de frontiera cu Ucraina). Se schimbă radical și poziția Kievului față de procesul de negocieri în problema transnistreană, autoritățile ucrainene anunțând că nu se vor mai așeza niciodată la aceeași masă de dialog cu Rusia, care este garant și mediator în problema transnistreană.
Propagandiștii de la Tiraspol susțin că rolul lui Danilov va fi „să dinamiteze” relația dintre Chișinău și Tiraspol.
În opinia lui Călugăreanu capătă contur și noul focar de separatism pro-rus de la sudul Republicii Moldova, din Autonomia Găgăuză, asupra căruia avertiza recent șeful Serviciului de Informații și Securitate de la Chișinău, Alexandru Musteață.
Noul ambasador al Ucrainei în Republica Moldova, Alexei Danilov, deține o experiență suficientă cu care să demonstreze că poate contribui în dosarul transnistrean și în general la susținerea proiectului de integrare europeană a Republicii Moldova, precum și a proiectelor de dezvoltare a capabilităților militare ale Republicii Moldova. De această părere este expertul în domeniul securității al Asociației Watchdog, Andrei Curăraru, potrivit IPN.
De asemenea, în viziunea sa, ar putea fi reactivate mai multe proiecte legate de interconectarea energetică și altele, care cumva acum sunt puse pe pauză. Însă aici va conta ce va face și Ucraina pentru asigurarea propriei securități energetice.
În opinia lui Curăraru, va urma și o întărire a poziției Ucrainei pe dosarul transnistrean. El venind dintr-un domeniu unde se luau decizii mai înalte, va putea mai ferm să susțină mișcarea Chișinăului spre reintegrare.
Potrivit expertului, numirea noului ambasador poate să facă așa ca eforturile manifestate prin războiul hibrid, prin influențarea alegerilor, prin ceea ce se coagulează în jurul bașcanului Găgăuziei – un fel de coalizare a forțelor pro-ruse – să fie întețit.
Ziarul de Gardă a solicitat experților să răspundă la întrebarea: de ce R. Moldova nu trebuie să renunțe niciodată la regiunea transnistreană și de ce nu trebuie să-i recunoască vreodată pretinsa independență? Fostul vicepremier pentru Reintegrare, director al Asociației „Inițiativa pentru Pace”, Alexandru Flenchea, spune că o „renunțare” ipotetică la regiunea transnistreană nu ar rezolva niciuna dintre problemele la care ne gândim atunci când se vorbește despre „riscul transnistrizării”.
În opinia lui Flenchea, armata rusă și cea transnistreană, cu toate riscurile și amenințările aferente, ar rămâne tot acolo, oligarhii locali, contrabanda și coruperea administrației, a politicului și a justiției din R. Moldova, la fel. Cetățenii Moldovei în continuare ar rămâne ostatici ai acestui regim, persecutarea opoziției, inclusiv omoruri la comandă, luarea de ostatici de pe malul drept pentru eliberarea penalilor condamnați în Moldova, ar rămâne practici aplicate de Tiraspol. Toate acestea pot fi combătute doar atunci când statul și legea R. Moldova vor «trece Nistrul»”.
Nu în ultimul rând, fostul vicepremier pentru Reintegrare remarcă „sacrificiul generației care a luptat în 1992”.
Ion Leahu, fost membru al Comisiei Unificate de Control, explică că avem acolo cetățeni ai R. Moldova, iar pe pământul acesta, nu o dată, a fost vărsat sânge, ultima oară în 1992. Nu numai cetățenii din stânga Nistrului, dar din toată R. Moldova, au luptat pentru suveranitatea și integritatea țării. „Există așa o noțiune ca «demnitatea națională». Moldovenii, cât n-ar fi de răi, se simt demni de națiunea asta și de pământul său”, menționează Leahu.
Ion Iovcev, fostul director al unicului liceu cu predare în limba română de la Tiraspol, susține că „așa-numita Republică Moldovenească Nistreană a fost creată pentru ca R. Moldova să nu se rupă niciodată de imperiul sovietic. Este teritoriu ocupat de Rusia. Această republică-fantomă supraviețuiește datorită R. Moldova. Fără banii Chișinăului pentru energie electrică, regimul n-ar putea plăti salariile și pensiile. (…)Transnistria separatistă are teritoriu controlat și pe partea dreaptă a Nistrului: Tighina (Bender), Chițcani, Gîsca, Varnița… Peste 300 de mii de oameni au cetățenia R. Moldova, unii au și cetățenia României. Nicio țară, benevol, nu renunță la teritoriul pe care îl recunoaște comunitatea internațională. Întotdeauna au fost cedări, dar trebuie de pus piciorul în prag”, subliniază Ion Iovcev.
TV8 informează că Ilan Șor și-a schimbat viza de reședință. Din 25 februarie, Ilan Șor se află la Moscova și nu a mai plecat de acolo. Potrivit șefului Inspectoratului General al Poliției, acesta ar fi rămas în Federația Rusă pentru „a primi mai ușor tacticile care sunt pe compartimentul legat de Republica Moldova, pentru că așa e mai comod și mai sigur”. Declarația a fost făcută de Viorel Cernăuțeanu în cadrul unei emisiuni la TV8.
Potrivit lui Cernăuțeanu, Șor a ales să-și schimbe viza de reședință pentru a primi mai ușor tacticile care sunt pe compartimentul legat de Republica Moldova, deoarece era dificil ca să mai discute prin videoconferințe, ulterior au fost aceste drumuri și schimbări de tactici frecvente ca să stea acolo că e mai comod și mai la îndemână și mai sigur.
Referendumul privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană va fi un exercițiu complicat, dar nu imposibil. Asta susține președintele Estoniei, Alar Karis, anunță TVR Moldova. Oficialul a împărtășit din experiența Estoniei, în procesul de integrare europeană, și a recomandat autorităților de la Chișinău să organizeze campanii de informare a cetățenilor despre importanța și beneficiile aderării la Uniunea Europeană.
Președintele Estoniei a mărturisit că una dintre cele mai grele misiuni a fost să-și convingă cetățenii că aderarea la Uniunea Europeană va aduce țării doar avantaje.
După un an de campanie, mai bine de jumătate dintre estonieni au votat pentru integrarea în UE. În doar 20 de ani, datorită susținerii europene, Estonia a avut o creștere economică uluitoare, și-a reconstruit infrastructura și este acum una dintre cele mai digitalizate țări din lume.
Fabrica de sticlă va fi scoasă la privatizare, informează Mold-Street. Potrivit sursei, după o pauză de trei ani, Guvernul pare a fi decis să reia programul de privatizare a unor bunuri și active ale statului. La mijloc sunt atât probleme financiare cu care se confruntă autoritățile ca urmare a războiului din Ucraina și crizei energetice, cât și faptul că multe active stau neutilizate și nu aduc beneficii statului și societății.
Astfel, Agenția Proprietății Publice anunță că a identificat 46 de bunuri și active de stat neperformante sau neutilizate conform destinației lor inițiale care urmează a fi scoase în zona pieței de investiții, adică la privatizare.
O dată pe lună, chirurgul moldovean Ilie Suharschi își lasă în urmă familia, timp de o săptămână, și merge în Ucraina pentru a salva vieți la spitalele de acolo. Face acest lucru de la începutul invaziei ruse din Ucraina. Și nu are de gând să se oprească, până la sfârșitul războiului, transmite Deutsche Welle.
Numărul pacienților internați în spitalele din Ucraina a crescut constant de la începutul războiului. Medicii de acolo au nevoie de tot ajutorul profesional pe care îl pot primi.
Medicul moldovean a lucrat ca voluntar în diferite spitale din Ucraina de când a început războiul, cu mai bine de doi ani în urmă. Acesta reconstruiește chipurile celor răniți în război.
