Revista presei: 7 aprilie 2009 a demachiat fața regimului Voronin; Șansa de „independență” a Găgăuziei e și mai mică decât a regiunii transnistrene
Revoluția Twitter a avut efecte majore asupra evoluției societății, importanța cărora nu poate fi subestimată, a spus ex-președintele Curții Constituționale, Alexandru Tănase. Revoluția a trimis în istorie o guvernare anacronică, care își revendica identitatea în ideologia sovietică, cu care construcția unui stat independent era de neconceput. Puterea care a preluat guvernarea în 2009 a fost prima care a schimbat radical direcția din Est spre Vest; Bașcana prorusă a UTA Găgăuzia, Evghenia Guțul, a avertizat Chișinăul că regiunea își va ,,declara independența", dacă R. Moldova va decide să se unească cu România – sunt unele subiecte din presa națională, reflectate în revistă de Victoria Popa.
La 15 ani de la protestele violente din 7 aprilie 2009, premierul Dorin Recean, a afirmat că reforma justiției va permite o finalitate pe acele dosare în care sunt implicați factorii politici care atunci au impus ordine ilegale, scrie jurnal.md.
Dorin Recean a declarat că vinovați de acele evenimente au fost polițiști, procurori, judecători și politicieni care au dat comenzi. Iar la 15 ani distanță, sunt dosare pe polițiști, care nu toți au fost condamnați conform legii. Justiția, deocamdată, i-a scăpat din vedere pe cei care au dat indicații ilegale procurorilor judecătorilor și polițiștilor.
Premierul susține că sacrificiul tinerilor nu a fost în zadar, deoarece suntem mai aproape ca niciodată de Uniunea Europeană, pe care o vom construi aici, la noi acasă.
Jurnal.md a publicat și mesajul Președintei Republicii Moldova, Maia Sandu, care a spus că, datorită tinerilor care au protestat atunci, azi nu trăim într-un stat închis, unde oamenilor le este frică să gândească și să vorbească liber.
Maia Sandu a declarat că 7 aprilie 2009 va rămâne în istoria noastră și ca un simbol al rezistenței, al curajului și al puterii unui popor care vrea să fie liber. Democrația înseamnă, de fapt, să credem în puterea noastră de a ne crea soarta. Iar atunci când ne este călcat în picioare acest drept, să ne ridicăm împotriva răului, a spus șefa statului.
Ziarul de Gardă amintește că acum 12 ani, Parlamentul a desemnat ziua de 7 aprilie drept „Zi a Libertății” – pentru comemorarea tinerilor care au manifestat pașnic în numele libertății și democrației în aprilie 2009.
Potrivit datelor oficiale, ar fi existat o singură victimă – Valeriu Boboc, omorât în PMAN. Datele neoficiale și investigațiile de presă arată încă trei victime care puteau avea tangență cu protestele: Maxim Canișcev, Eugeniu Țapu și Ion Țâbuleac.
Sursa citată a publicat opiniile participanților la proteste.
Iurie Crăciuneac, victimă a evenimentelor, își amintește cu emoție de lacrimile din ochii cetățenilor atunci când mergea prin sate și le arăta ce s-a întâmplat prin izolatoare, în PMAN, prin școli, pe la comisariate: maltratări, umiliri, decedați, interogatorii brutale etc. Iurie Crăciuneac susține că 7 aprilie 2009 a demachiat fața regimului Voronin, care nu a mai reușit să se mențină și să se impună în procesul de guvernare.
Un lucru este cert, opinează Crăciuneac, 7 aprilie 2009 a dat startul unor noi oportunități pentru R. Moldova și unui început de drum spre libertate, spre respectarea drepturilor omului, spre alinierea țării la standardele lumii civilizate.
O altă victimă a evenimentelor, Sergiu Crețu, susține că nu se vrea a se ști că acele evenimente au fost pregătite de serviciile speciale străine, ruse, fiind coordonate cu guvernarea comunistă prin agenții săi – Tkaciuk, Morari, Roșca etc. Asta s-a urmărit și le-a reușit, spune Crețu, pentru că au agitat spiritele și au atras mulțimea de protestatari în altercații cu forțele de ordine. Crețu a mai spus că chiar dacă se știe că agenții ruși au organizat, complicii, cei care au avut rol de instrumente, nu au fost anchetați niciodată. Ex-președintele Curții Constituționale, Alexandru Tănase, a declarat că, la distanță de 15 ani, vede acele evenimente ca pe o expresie a nemulțumirii populare, o energie ce a fost capitalizată de anumite cercuri politice și de afaceri pentru a opri perpetuarea regimului Voronin.
În opinia lui, Revoluția Twitter, metafora atribuită revoltelor de acum 15 ani, a avut efecte majore asupra evoluției societății, importanța cărora nu poate fi subestimată. Revoluția a trimis în istorie o guvernare anacronică, care își revendica identitatea în ideologia sovietică, cu care construcția unui stat independent era de neconceput. Puterea care a preluat guvernarea în 2009 a fost prima care a schimbat radical direcția din Est spre Vest. Primele cărămizi în temelia orientării R. Moldova spre spațiul valoric european au fost clădite atunci.
Vadim Vieru, avocatul Asociației Obștești „Promo-LEX”, a spus că anumite acțiuni serioase de a investiga faptele de tortură au avut loc abia în anul 2010, când deja era prea târziu. Faptele de tortură trebuie investigate în termen destul de rapizi. Unica persoană care a fost condamnată la pedeapsă cu închisoare reală care este responsabilă de moartea lui Valeriu Boboc este în căutare, informează TVR Moldova.
Potrivit Amnesty International, pe 7 aprilie 2009, peste 600 de persoane au fost maltratate, reținute și bătute cu multă cruzime, nu au beneficiat de o justiție independentă și echitabilă, au fost deținute în condiții inumane, fără apă și mâncare. Autoritățile de atunci au evaluat pagubele de pe urma violențelor la 146 de milioane de lei, informează aceeași sursă.
TV8 informează că, săptămâna viitoare, în Parlament, ar urma să vină procurorul general interimar, Ion Munteanu, cu un raport despre protestele din 7 aprilie. Cel puțin asta a declarat un deputat PAS, Alexandru Trubă, care susține că ședința ar urma să fie cu ușile închise.
Deputatul susține că 15 ani e o perioadă lungă de timp..., iar ipoteza că adevărul despre evenimentele din aprilie 2009 de la Chișinău nu va ieși niciodată la suprafață, prinde tot mai mult contur.
În opinia lui Alexandru Trubă, politicienii de atunci nu vor vorbi fiindcă o bună parte au fost implicați în tot ce a fost, iar după 15 ani e destul de greu să găsești adevărul.
Tot la TV8, colegul său de partid, Adrian Belîi, crede că chiar dacă s-a scurs timpul, organele competente trebuie să ofere aceste răspunsuri. Sper că vor fi audieri, întrucât întrebări au fost multe, răspunsuri puține.
Iar deputatul socialist, Grigore Novac, susține că, în mare parte, comisiile create anterior pentru investigarea evenimentelor din 7 aprilie 2009, și-au încheiat activitatea fără mari rezultate. Potrivit lui Novac, au avut de suferit și poliștii și tinerii, pe care politicienii i-au folosit.
Bașcana prorusă a UTA Găgăuzia, Evghenia Guțul, a avertizat Chișinăul că regiunea își va ,,declara independența", dacă R. Moldova va decide să se unească cu România. Guțul a făcut această afirmație după ce prim-ministrul României, Marcel Ciolacu, a declarat că în R. Moldova locuiesc români, cărora istoria le-a făcut „o nedreptate”, iar prezentul celor două state românești este o consecință a trecutului.
Editorialistul Ziarului NAȚIONAL, Nicolae Negru, susține că scopul declarat al Rusiei era să nu admită reUnirea R. Moldova cu România. În realitate, și Autonomia Găgăuză, și regimul separatist de la Tiraspol au fost concepute ca „ancore” de menținere a R. Moldova în sfera de influență a Rusiei. În opinia lui Negru, Comratul și Tiraspolul sunt puse în mișcare ori de câte ori Chișinăul face un pas spre Europa. Acum este folosit pentru a sonoriza acuzațiile Moscovei la adresa Chișinăului.
Nicolae Negru consideră că atacul Evgheniei Guțul la adresa premierului României nu trebuie să ne surprindă, nici nu îi aparține, Moscova vorbește cu gura ei.
Cât despre șansa de „independență” a celor 28 de sate găgăuze, aceasta e și mai mică decât a Transnistriei, mai spune editorialistul.
Europa liberă publică declarațiile a doi analiști politici cu referire la cerința tranșantă a liderului PAS, Președintelui Parlamentului R. Moldova, Igor Grosu, la adresa deputatei PAS, Victoria Cazacu, de a renunța la mandat.
Editorialistul Nicolae Negru a spus că din punct de vedere formal, desigur că, domnul Igor Grosu n-a avut niciun drept să ceară demisia, dar din punct de vedere moral, apar niște semne de întrebare.
Iar analistul politic, Igor Boțan, a opinat că deputata PAS, Victoria Cazacu, are dreptate atunci când spune: „Stați un pic, abia se desfășoară o anchetă”. Potrivit lui Boțan, ea este deputat al poporului, are un mandat de patru ani, și adresarea domnului Igor Grosu, președintele Parlamentului și președintele partidului PAS, să părăsească funcția de deputat, i se pare o exagerare.
Observatorul de Nord anunță că organizația Soroca a Partidului Platforma Demnitate și Adevăr susține candidatura lui Alexandr Slusari, la funcția de președinte al Republicii Moldova.
În sala mică a Palatului de cultură din Soroca a avut ieri, 7 aprilie, ședința lărgită a Consiliului raional Soroca a Partidului Platforma Demnitate și Adevăr, cu participarea a peste 100 de delegați din diferite localități ale raionului Soroca.
Astfel, Organizația raională Soroca susține, unanim, candidatura lui Alexandr Slusari la funcția de președinte al Republicii Moldova. Liderul local al PPDA, Iurie Tănase, a declarat că Alexandr Slusari este unul dintre cei mai populari politicieni moldoveni ai momentului și despre autoritatea lui vorbește unanimitatea celor care l-au înaintat la această înaltă funcție.
