Revista presei// Despre garantul păcii pentru Republica Moldova; solicitarea autorităților de a retrage trupele și munițiile Federației Ruse și imposibilitatea folosirii cardurilor „Mir” pe teritoriul țării
Locul Republicii Moldova este în Uniunea Europeană, autoritățile de la Chișinău au cerut din nou retragerea trupelor și munițiilor rusești care staționează ilegal pe teritoriul Republicii Moldova și Banca Națională a Moldovei informează că folosirea cardurilor sistemului rus de plăți „Mir” prin intermediul infrastructurii de plăți pe teritoriul Republicii Moldova este fizic imposibilă - sunt printre subiectele presei.
Într-o emisiune la JurnalTV, fostul premier al Republicii Moldova, Ion Sturza, a declarat că garantul păcii pentru Republica Moldova este o guvernare proeuropeană. „Dacă vor veni rușii, ne vom duce în Magadan”. Potrivit lui Ion Sturza, locul Republicii Moldova este în Uniunea Europeană, iar o guvernare prorusă reprezintă un pericol pentru moldoveni. În aceeași emisiune, fostul premier susține că Găgăuzia reprezintă o mare provocare pentru Republica Moldova, în condițiile în care majoritatea populației autonomiei a ales în calitate de bașcan reprezentanta unui grup obscur. Ion Sturza spune că este inexplicabilă alegerea găgăuzilor, în contextul în care cele mai mari proiecte de infrastructură din regiune au fost realizate cu fonduri europene. În opinia lui Sturza, guvernarea de la Chișinău ar trebui să crească lideri locali în autonomia găgăuză, care nu vor acționa în detrimentul intereselor Republicii Moldova.
TV8 publică declarația deputatului PAS, Oazu Nantoi, care critică vizitele frecvente ale bașcanei Găgăuziei la Moscova. Parlamentarul consideră că prezența ei în Rusia face parte dintr-un scenariu de destabilizare a situației în Republica Moldova. În opinia lui Nantoi, prezența bașcanei la Moscova este o nulitate, o păpușă a lui Șor. Cuvintele care i s-a spus să le rostească fac parte din scenariul de destabilizare a Republicii Moldova, în care autonomia găgăuză trebuie să servească drept unealtă și prietenii lui Nantoi din Găgăuzia sunt alarmați de faptul ăsta. „Ei nu vor să devină carne de tun. Ei vor pace și ca autonomia să fie o parte normală a Republicii Moldova”, a spus Nantoi. Deputatul admite că situația actuală în care bașcana merge regulat la Moscova unde se plânge de presupuse presiuni din partea Chișinăului se întâmplă inclusiv din cauza structurilor de stat slabe.
Într-un răspuns oferit Ziarului de Gardă, Banca Națională a Moldovei (BNM) informează că „Folosirea cardurilor sistemului rus de plăți МИР prin intermediul infrastructurii de plăți pe teritoriul Republicii Moldova este fizic imposibilă”, în contextul în care bașcana autonomiei găgăuze, Evghenia Guțul, a declarat că a semnat un acord cu banca rusească „Промсвязьбанк”, pentru ca locuitorii din regiunea găgăuză să primească bani din Federația Rusă prin intermediul acestor tipuri de carduri. Banca Națională informează că este singura instituție pe teritoriul Republicii Moldova care licențiază, reglementează și supraveghează, pe bază individuală și, după caz, pe bază consolidată, activitatea băncilor persoane juridice din Republica Moldova și a sucursalelor băncilor din alte state. BNM subliniază că nu a primit nicio solicitare din parte băncii rusești pentru a opera acest sistem de plată pe teritoriul R. Moldova și că nu a emis nicio autorizație în acest sens.
IPN publică declarația ministrului de Externe de la Chișinău, Mihai Popșoi, din cadrul conferinței de presă cu președintele în exercițiu al OSCE, Ian Borg, ministrul afacerilor externe, europene și comerțului al Maltei. Ministrul de Externe, Mihai Popșoi, a cerut din nou retragerea trupelor și munițiilor rusești care staționează ilegal pe teritoriul R. Moldova. „Este o poziție cât se poate de clară și contăm pe sprijinul prietenilor și partenerilor noștri din comunitatea internațională pentru a crea circumstanțele care să grăbească acest proces de retragere a trupelor și munițiilor Federației Ruse din Republica Moldova, așa cum s-a stabilit, de fapt, la Summitul OSCE de la Istanbul din 1999”.
Deschide.md îl citează pe viceprim-ministrul pentru reintegrare Oleg Serebrian care și-a exprimat îngrijorările în legătură cu pozițiile inconsecvente și politizate ale Tiraspolului. Și asta în cadrul unei întrevederi avute cu președintele în exercițiu al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), ministrul afacerilor externe, comerțului și afacerilor europene al Maltei, Ian Borg.
Îngrijorările Chișinăului vizează problematica fermierilor din raionul Dubăsari și pe situația școlilor cu predare în limba română din regiunea transnistreană. O atenție deosebită a fost acordată situației alarmante cu privire la încălcarea drepturilor inalienabile ale omului în regiunea transnistreană, care continuă să se deterioreze în lumina persecuțiilor și abuzurilor Tiraspolului pe multiple cazuri individuale (Malîșev, Dudnic, Dimov, Menzarari, Pleșcanov, Ermurachi și alții).
În contextul obținerii statutului de țară candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană (UE) și a aprofundării relațiilor cu UE, s-a specificat că procesele în cauză vin să încurajeze politicile de reintegrare a țării și procesul de reglementare transnistreană. Potrivit autorităților de la Chișinău, dinamica reintegrării va fi mai activă după completarea obiectivului de demilitarizare a regiunii transnistrene și de retragere necondiționată de pe teritoriul Republicii Moldova a trupelor militare și a stocurilor de muniții ilegal staționate.
Realitatea.md publică declarația președintelui Parlamentului, Igor Grosu, care a spus în cadrul unei emisiuni la același post de televiziune că „problema transnistreană poate fi soluționată până în anul 2030” Potrivit specherului, încet, pas cu pas, cu răbdare. „O să dea Dumnezeu o să o facem până în 2030. O să trebuia să mai muncim după 2030. Să o luăm încetișor, gradual. Vorba ceea: o să trebuiască să dea la brazdă, iată, s-au dat singuri la brazdă cu toate rigorile de a putea vinde, a exporta pe piața Uniunii Europene”, a declarat Igor Grosu.
Recensământul e și ca o fotografie de familie, pentru albumul care se numește istorie, scrie în editorialul său pentru Ziarul Național, editorialistul și formatorul de opinie, Nicolae Negru. Editorialistul susține că se vorbește prea puțin despre importanța deosebită a acestui efort statistic, care se repetă o dată la zece ani. Nici politicienii, nici reprezentanții administrației centrale sau ai societății civile nu par să manifeste atenția cuvenită recensământului, remarcă editorialistul.
Deși recensământul a început deja, Nicolae Negru vine cu un apel corespunzător către cetățenii Republicii Moldova, pentru a-i motiva să fie mai atenți când răspund la întrebările identitare nu ar fi de prisos. Posibil, rezultatele recensământului îi va edifica și pe cei de la MID-ul rus, ca să nu ne mai țină lecții privind limba și identitatea noastră. Recensământul, în opinia lui Negru, ne oferă posibilitatea să știm câți suntem în realitate, câți am rămas acasă și câți am plecat și ne-am stabilit peste hotare, am putea corecta listele electorale și ar avea de câștigat și corectitudinea alegerilor.
Într-un interviu pentru Radio Chișinău, demograful Valeriu Sainsus subliniază că recensământul este un exercițiu crucial pentru orice societate în vederea planificării adecvate a dezvoltări statului pentru următorii ani.
În opinia demografului, recenzia populației oferă o redresare, redirecționare a politicile statului în contextul în care se planifică dezvoltarea țării pentru următorii zece ani. Pentru cercetători întotdeauna datele din recensământ rămân cele mai profunde și vizibile, în contextul în care sunt informațiile oferite de fiecare cetățean. O parte din informație deja este deținută de instituțiile statului, dar pe demografi îi interesează în mod special care sunt răspunsurile legate de cetățenie, de migrație. Adeseori întrebările, cum este și cazul acestui recensământ, pot stârni amuzament, dar autoritățile trebuie să afle răspunsul la câte persoane sunt în republică și câte au emigrat. Pe de altă parte, demografii sunt interesați și câtă populație din străinătate locuiește în Republica Moldova.
Într-un interviu pentru Jurnal.md, ministrul Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu, susține că în Republica Moldova sunt foarte multe persoane apte de muncă, dar nu sunt în căutarea unui loc de muncă. Buzu spune că ne-am pomenit într-o situație confuză. Piața muncii e plină de locuri vacante în mai multe domenii, dar numărul doritorilor de a munci scade de la un an la altul. Deficitul persistă atât în sectorul bugetar, cât și în cel privat. În același timp, armata șomerilor e în continuă creștere.
Și, atunci, în contextul acesta specific al Republicii Moldova, cât de paradoxal nu ar suna acest lucru, faptul că a crescut numărul de șomeri și că avem mai multe persoane care caută locuri de muncă este un lucru pozitiv, a spus ministrul Muncii și Protecției Sociale. Pentru că, dacă avem mai multe persoane care își caută un loc de muncă, atunci piața devine mai dinamică. Potrivit lui Alexei Buzu, Guvernul a implementat mai multe reforme în acest context, dar mai este mult de muncit. Pentru că dacă am putea rezolva mult mai rapid aceste probleme, creșterea economică ar fi mult mai semnificativă. Ministrul a mai spus că sunt tineri care își caută un loc de muncă și nu îl găsesc potrivit aspirațiilor și competențelor pe care le au. În același timp, unii angajatori, care doresc să se extindă, nu pot face acest lucru pentru că nu găsesc forța de muncă necesară cu calificările necesare.
Moldova 1 publică o sinteză a interviului cu ministrul Educației, Dan Perciun, realizat în baza unei emisiuni de la același post de televiziune. În interviu, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, enumeră câteva din prioritățile la care se lucrează: digitalizarea sistemului, accesul la educația de calitate, soluționarea deficitului de cadre, formarea profesională, reparațiile sediilor și dotarea cu echipamente, dar și fuzionarea universităților cu instituțiile de cercetare. Ministrul remarcă probleme sistemice în educație, dar cele prioritare cu care se confruntă educația din Republica Moldova, ministerul încearcă consecvent să le implementeze în opt luni.
Astfel, Perciun a spus că ministerul pe care-l conduce se concentrează pe creșterea accesului la educația de calitate, în special pentru copiii din mediul rural. Se preocupă de reducerea deficitului de cadre didactice, iar pentru a acoperi aceste locuri, sunt atrași mai mulți tineri specialiști și, totodată, se mențin cei care sunt în sistem. Și, nu în ultimul rând, ministerul Educației se axează, în special, pe subiectele legate de ce se predă la școală, ce se va face mai departe cu curriculumul școlar și care sunt perspectivele în acest sens. În discuție, Dan Perciun a vorbit și despre rețeaua celor 35 de școli-model, care, potrivit lui, este o inițiativă care vine să răspundă acestei provocări privind discrepanța foarte mare în performanța elevilor din școlile mici și școlile mari.
Autor: Victoria Popa
