Revista presei internaționale: SUA au furnizat în secret Ucrainei un nou sistem de rachete cu rază lungă de acțiune; Antony Blinken întreprinde o vizită dificilă în China
Presa internațională comentează impactul pe care ar urma să-l aibă pachetele de sprijin pentru Ucraina, Israel și Taiwan pe care le-a semnat aseară președintele american Joe Biden. Cum au fost comemorați 109 ani de la genocidul armean contestat de Turcia, de ce li s-a interis unor parlamentari greci să participe la viitoarele alegeri europene și cum a fost descoperită o rețea de pornografie infantilă în Franța și Germania? – sunt alte întrebări la care caută răspuns presa internațională răsfoită de Lidia Petrenco.
America e mai puternică atunci când aliații ei sunt mai puternci, titrează Kyivinependent citându-l pe președintele american Joe Biden, după ce acesta a semnat proiectele de lege care prevăd un ajutor total de 95 miliarde de dolari, destinat Ucrainei, Israelului și Taiwanului. O zi bună pentru pacea mondială”, titrează la rândul ei publicația The New York Times, care amintește că sprijinul financiar a fost aprobat după luni de blocaj în Congres, care a pus în pericol politica externă a președintelui Biden. Aceeași publicație notează că deși noul pachet de ajutor presupune livrarea imediată în Ucraina a rachetelor cu rază lungă de acțiune ATACAMS, săptămâna trecută, Statele Unite ale Americii au furnizat deja în secret un nou sistem de rachete cu rază lungă de acțiune. Un oficial american de rang înalt, a dezvăluit pentru The New York Times că forțele ucrainene au folosit imediat rachetele, atacând miercurea trecută un aerodrom militar rus din peninsula anexată Crimeea și trupele rusești din sud-estul Ucrainei. Politico notează că furnizarea rachetelor cu rază lungă de acțiune ATACMS pune capăt unei drame îndelungate de câțiva ani în timpul căreia Ucraina a cerut aceste arme. Toamna trecută SUA au trimis deja rachete ATACMS, însă acestea aveau o rază medie de acțiunune, iar Ucraina a continuat să facă presiuni pentru a obține rachete care pot lovi mult mai adânc în spatele defensivei armatei ruse, remarcă publicația.
Adoptarea sprijinului american pentru aliații săi, complică relațiile și așa tensionate dintre SUA și China, mai ales pe fondul vizitei pe care o face în aceste zile la Beijing, Secretarul de stat Antony Blinken, comentează Associated press. Potrivit agenției de presă, Blinken e dispus să joace dur în încercarea de a presa China să influențeze Moscova să-și tempereze ambițiile teritoriale în Ucraina. Pe de altă parte, Beijingul acuză SUA că adaugă gaz pe foc crizei din Ucraina, și respinge învinuirile că ar ajuta Rusia să se înarmeze, transmite Chinadaily. Publicația numește absurdă decizia de marți a Senatului de a adopta proiectul de lege de 95 de miliarde de dolari pentru a oferi ajutor militar Ucrainei, Israelului și chiar insulei Taiwan. Global times consideră că din cauza presiunilor diplomatice ale SUA, sunt puține șanse ca vizita lui Blinken în China să se încheie cu un rezultat pozitiv. Antony Blinken întreprinde o vizită dificilă în China. Va ajuta? – se întreabă la rândul său BBC. Cu doar câteva ore înainte ca domnul Blinken să pășească pe asfaltul din Shanghai, Senatul SUA a adoptat un pachet de lege care acordă un ajutor militar suplimentar de 8 miliarde de dolari Taiwanului, pe care președintele Biden a spus că SUA l-ar apăra dacă ar fi atacat de China, subliniază agenția de presă. Insula autoguvernată, care consideră SUA drept cel mai mare aliat, este revendicată de China, amintește BBC.
Guvernul Slovaciei a aprobat o revizuire controversată a televiziunii și radioului de stat, relatează Euronews, precizând că Bruxelles-ul se teme că această mișcare ar putea duce la preluarea controlului total de către conducătorii țării asupra radiodifuzorului public. Premierul populist Robert Fico a spus că schimbările sunt necesare deoarece postul public - cunoscut sub numele de RTVS - este părtinitor din punct de vedere politic și „Este în conflict cu guvernul slovac”, menționează postul paneuropean de televiziune. Luna trecută, mii de persoane s-au adunat în capitală pentru a condamna planul, care a fost criticat pe scară largă de jurnaliști, opoziție, organizații internaționale de presă și Comisia Europeană, amintește Euronews. Ministerul Culturii vrea să anuleze RTVS, titrează Radio Slovakia Internațional. În timp ce prim-ministrul laudă ministrul culturii pentru sprijinul acordat culturii naționale slovace prin acest proiect, vicepreședintele Comisiei pentru cultură și mass-media, Zora Jaurová a Slovaciei Progresiste, îi critică pe amândoi că au distrus tot ceea ce a funcționat bine în ministerul culturii, notează Radio Slovakia Internațional. Președintele partidului de opoziție SaS, Branislav Grohling, vede acest lucru ca pe un efort al prim-ministrului de a prelua controlul asupra radiodifuzorului public, astfel încât acesta să fie un post de televiziune care să facă propagandă pentru guvern, reltează radiodifuzorul slovak. „O televiziune care nu le va spune alegătorilor că prețurile la gaze sunt prea mari, că guvernul nu rezolvă prețurile la alimente, reduce pedepsele infractorilor și crește taxele pentru oameni în timp ce acceptă salarii mai mari pentru ei înșiși”.
Presa internațională acordă atenție modului în care au fost comemorați 109 de ani de la Genocidul armean. Potrivit armenpress, în 1915, guvernul turc a ucis aproximativ 1,5 milioane de armeni, inclusiv copii, femei și bătrâni. Milioane de armeni au fost lipsiți de proprietățile lor, precum și de moștenirea lor istorică, culturală și spirituală. Amenințarea cu genocidul este încă prezentă în lume, iar secolul 21 a fost martorul unor noi manifestări și consecințe ale politicii de curățare etnică, a declarat Ministerul Afacerilor Externe al Armeniei într-un comunicat cu ocazia aniversării a 109 de ani de la Genocidul armean, citat de armenpress. „Deja în secolul XXI, în perioada 2020-2023, ne-am confruntat cu noi manifestări și consecințe ale politicii de epurare etnică. Peste 150.000 de armeni au fost strămutați forțat și forțați să-și părăsească patria istorică din cauza războiului, xenofobiei, crimelor bazate pe identitate, asediului și actelor consistente de intimidare împotriva populației”, menționează oficialul armean. Mai mulți lideri intenaționali au adus omagiu victimelor genocidului armean, între care președinții SUA, Franței și Greciei.
Turcia nu recunoaște săvârșirea genocidului și a respins ieri din nou acuzațiile care i se aduc, relateză publicația yenisafak. Ziarul scrie că autoritățile de la Ankara au denunțat poziția unilaterală adoptată de țările occidentale față de evenimentele istorice care au avut loc în 1915. „Aceste declarații, denaturează evenimente istorice și contrazic dreptul internațional, Curtea Europeană a Drepturilor Omului declarând în mod clar că evenimentele din 1915 sunt un subiect legitim de dezbatere”, se arată într-un comunicat al ministerului turc de externe citat de yenisafak. Turcia nu va permite niciodată discriminarea și înstrăinarea cetățenilor săi armeni, susține președintele Recep Tayyip Erdogan, într-o declarație pe care a emis-o cu ocazia aniversării incidentelor din 1915, notează hurriyetdailynews. „Securitatea, prosperitatea și bunăstarea cetățenilor noștri armeni, care au îmbogățit ținuturile anatoliene cu lucrările lor culturale și relațiile umane, continuă să fie sub asigurarea noastră”, a spus Erdoğan într-un mesaj pe care l-a transmis lui Sahak Mașalyan, patriarhul armean al Turciei pe 24 aprilie.
Partidul de extremă dreaptă ultranaționalist Spartanii din Grecia nu este eligibil să participe la viitoarele alegeri europene din iunie, fiind vizat de o anchetă pentru fraudă electorală, a decis miercuri Curtea Supremă a țării, scrie ekathimerini. Potrivit publicației elene, înainte de a fi anunțată interdicția participării formațiunii Spartanii la alegerile europene, un fost membru al acestui partid a fost arestat după ce a trântit la pământ un membru al altui partid naționalist în parlament. Un parlamentar ar fi strigat „Taci, gunoi!” la altul înainte de a izbucni cearta, relatează Euronews. La începutul acestei luni, 11 deputați ai Spartanilor au fost trimiși în judecată pentru fraudă electorală la alegerile generale din vara anului trecut, formațiunea fiind condusă de un fostul purtător de cuvânt al partidului neonazist Zori Aurii, amintește AFP.
Nouăsprezece persoane suspectate că făceau parte dintr-o rețea de pornografie infantilă au fost reținute în Franța și Germania, transmite DPA. Potrivit agenției germane de presă, descoperirea infractorilor a fost posibilă datorită unei operațiuni de investigație franco-germane care a scos la iveală suporturi multimedia și numeroase alte probe materiale.
Euractiv relatează că miercuri, membrii Parlamentului European au adoptat cu o majoritate covârșitoare directiva UE privind combaterea violenței împotriva femeilor, după doi ani de negocieri intense cu statele membre. Proiectul își propune să se ocupe de hărțuirea cibernetică sexistă, mutilarea genitală și căsătoriile forțate, oferind o asistență mai bună victimelor, precizează publicația.
