Social

Ziua internațională a solidarității oamenilor muncii: apel pentru respectarea drepturilor lucrătorilor și evoluția sărbătorii

Anual, oamenii muncii și mișcarea sindicală se solidarizează pentru a reaminti că drepturile lucrătorilor trebuie respectate, că ei merită salarii decente, condiții de muncă sigure și inofensive, formare și creștere profesională. Cu toate că suntem aliniați la mai multe standarde internaționale în domeniul mun­cii, lucrătorii și mișcarea sindicală continuă să se confrun­te cu un șir de probleme. Potrivit Confederației Naționale a Sindicatelor, nivelul salariilor din țara noastră este cel mai jos în re­giune și nu asigură lucrătorilor și familiilor acestora un trai decent. Iar, creșterea prețurilor și a tarifelor erodea­ză puterea de cumpărare și sărăcește și mai mult populația.

Condițiile de muncă continuă să afecte­ze sănătatea și viața lucrătorilor, iar ponderea considerabilă a sectorului in­formal subminează posibilitățile statului de a gestiona problemele sociale, mai afirmă sindicaliștii. În acest sens ei propun mai multe soluții pentru îmbunătățirea sectorului muncii din Republica Moldova.

• Promovarea stabilirii unui salariu minim în mărime de 50% din salariul mediu pe eco­nomie;

• promovarea elaborării unui mecanism care să prevadă acoperirea cu negocieri co­lective a circa 80% dintre salariați; promovarea perfecționării legislației în domeniul salarizării în sectorul bugetar și cel real în vederea sporirii motivației și menținerii salariaților din economia națională;

• promovarea perfecționării Legii privind sistemul public de pensii, pentru asigurarea unui trai decent tuturor beneficiarilor de pensii; neadmiterea liberalizării legislației mun­cii în detrimentul drepturilor și intereselor salariaților sub pretextul dezvoltării mediului de afaceri și a climatului investițional;

• promovarea îmbunătățirii permanente a stării de securitate și sănătate a salariaților la locul de muncă și a adoptării, cât mai urgent, a unui document de politici în domeniul securității și sănătății în muncă;

• promovarea elaborării și aprobării unui document de politici în domeniul combaterii economiei informale, precum și a implemen­tării Registrului electronic al salariaților din Republica Moldova.

În această ordine de idei, Igor Zubcu se arată convins că doar cu impli­carea plenară a Guvernului, Patronatelor sau Sindicatelor pot fi identificate și implementate cele mai eficiente măsuri pentru problemele social-economi­ce ale societății.

„Facem apel către partenerii noștri sociali (Guvern și Patronate) pentru a acorda o atenție sporită problemelor social-economi­ce cu care se confruntă lucrătorii și întreaga societate, precum și respectării standardelor și principiilor parteneriatului social și creă­rii condițiilor pentru dezvoltarea acestuia, drept singura cale de menținere a coeziunii, păcii și stabilității sociale pe teritoriul Republicii Moldova”.

Solidaritatea este o valoare fundamenta­lă în lupta împotriva injustiției și discriminării la locurile de muncă, susține președintele Confederației Naționale a Sindicatelor, Igor Zubcu.

„Ea ne oferă forța și determinarea să luptăm pentru o lume a muncii mai echi­tabilă, în care toți lucrătorii să se bucure de respect, demnitate în muncă și oportunități egale la locurile de muncă”, se arată în mesajul președintelui Confederației Naționale a Sindicatelor.

Pe 1 mai, în Republica Moldova este marcată Ziua internațională a solidarității oamenilor muncii. Iar, bugetarii din țară beneficiază de o zi liberă. Muncind zi de zi, vom construi Moldova europeană – un stat modern, capabil să poarte grija fiecărui cetățean, a declarat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă.

„Pe această cale mulțumim fiecărui om care muncește, indiferent de domeniu, tuturor celor care își fac oneste meseria (...). Vă doresc tuturor să aveți satisfacția lucrului bine făcut. O recunoștință aparte pentru cei care pe 1 mai, indiferent de profesia pe care o au, vor fi la locul de muncă, chiar dacă noi ceilalți ne vom bucura de această zi liberă”, a mai spus purtătorul de cuvânt al Guvernului.

Anii precedenți, de 1 mai Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova, dar și formațiunile politice organizau marșuri sau mitinguri. În acest an, deocamdată nu au fost anunțate activități tematice.

Scurt istoric

Pe măsură ce sărbătorim Ziua solidarității oamenilor muncii ne întoarcem în timp, mai exact în anii 1760, la începutul Revoluției Industriale. Invenții cum ar fi calea ferată, egrenajul de bumbac și electricitatea au început să schimbe societatea. Era nevoie de milioane de muncitori pentru a ocupa posturile din fabrici. Desigur, oamenii au început să ocupe posturi în speranța de a-și face o viață mai bună pentru familiile lor. Din păcate, realitatea de a câștiga un salariu a devenit o lecție dură pentru mulți.

Mulți angajatori și-au tratat lucrătorii în mod nedrept, obligându-și angajații să lucreze în condiții dure, fiind nevoiți să lucreze ore în șir. Clasa muncitoare avea nevoie de cineva care să le protejeze drepturile, deoarece greutățile la care erau supuși angajații au devenit insuportabile pentru mulți.

În 1864, Asociația Internațională a Muncitorilor (IWA) din Londra a fost creată cu intenția de a lupta pentru drepturile muncitorilor. Convingerea lor era că angajații ar trebui să lucreze în condiții sigure pentru un salariu bun și să nu fie nevoiți să lucreze ore extrem de lungi.

În 1871, muncitorii din Franța au fost inspirați de activitatea Asociației Internaționale a Muncitorilor și au urmat exemplul, pornind propria lor mișcare muncitorească. În cele din urmă, mișcarea muncitorească din întreaga lume a contribuit la crearea unei săptămâni de lucru de 5 zile, concedii plătite și o zi de lucru de 8 ore.

Ideea de cinstire a zilei muncii și implicit a muncitorilor, are la bază și protestele muncitorilor din New York, ce lucrau cu preponderență în industria construcțiilor și care cereau cu insistență reducerea zilei de muncă la 8 ore. Protestele s-au extins în multe state de pe teritoriul SUA, cel mai vehement și de o mare amploare având loc la Chicago. Toate acestea se întâmplau pe 1 mai 1886.

În ciuda faptului că revendicările lor au fost în cele din urmă acordate, protestele au fost marcate, la Chicago, și de violențe între participanți și polițiști, care au dus la rănirea a peste 200 de oameni și moartea a peste 10.

Și în anii ce au urmat, 1 mai devenise ziua internațională a muncitorilor, în care muncitorii din întreaga lume dădeau glas nemulțumirii lor prin marșuri și greve.

Pe 28 iunie 1894, Congresul SUA avea să adopte un act care consfințea sărbătorirea Zilei Muncii, declarată zi liberă ce avea să fie stabilită în Septembrie, în prima zi de luni.

Cum este marcată această zi*

În onoarea clasei muncitoare, multe companii din întreaga lume sărbătoresc această zi oferindu-le angajaților o zi liberă. În plus, multe sindicate și asociații de muncă organizează parade, mitinguri și alte tipuri de sărbători în onoarea angajaților lor.

De exemplu, modul în care americanii se bucură de această zi nu este diferit de cel al nostru. Tradiția discursurilor și paradelor impresionante de pe străzile marilor orașe încă se păstrează, iar oamenii care participă încă se bucură împreună. Însă, treptat, modul de sărbătorire al acesteia se schimbă.

Ziua Muncii este văzută tot mai mult ca un weekend prelungit care le dă americanilor ocazia să petreacă mai mult timp cu familia sau cu prietenii, așa cum și noi obișnuim să o facem.

Dar, în unele țări, oamenii încă luptă pentru drepturile lucrătorilor, și, din această cauză, în această zi sunt organizate proteste, marșuri și demonstrații.

X