Externe

Protestele împotriva legii „agenților străini” amenință statutul Georgiei de țară candidată la UE. Europarlamentară: „Avem nevoie de consecințe concrete”

Europarlamentara germană din partea Partidului Verde, Viola von Cramon, cere retragerea statutului de țară candidată la UE a Georgiei, în urma protestelor violente de la Tbilisi, în special după ce oamenii legii au folosit spray cu piper, gaze lacrimogene și tunuri cu apă împotriva manifestanților. În același timp, oficiala solicită stoparea fondurilor europene pentru proiectele Georgiei și interdicții de călătorie pentru parlamentarii care votează în favoarea legii „agenților străini” numită și „legea rusă” de opoziția georgiană.

„Avem nevoie de consecințe concrete!retragerea statutului de candidat UE; opriți fondurile pentru proiectele Georgiei; sancționează Bidzina Ivanishvilli (n.red un influent om de afaceri georgian, apropiat Kremlinului); interdicții de călătorie pentru parlamentarii care votează în favoarea #LegiiRusiei”.

Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe al Uniunii Europene (UE), Josep Borrell, a condamnat violența împotriva protestatarilor din Georgia. Într-un comentariu publicat la postarea eurodeputatei, oficialul a cerut autorităților georgiene să asigure dreptul la întrunire pașnică.

„Condamn cu fermitate violența împotriva protestatarilor din Georgia, care demonstrau pașnic împotriva legii privind influența străină. Georgia este o țară candidată la UE, fac apel la autoritățile sale să asigure dreptul la întrunire pașnică. Folosirea forței pentru a o suprima este inacceptabilă”.

Protestele în masă în Georgia au început după ce pe 17 aprilie curent, Parlamentul georgian a adoptat proiectul de lege privind „agenții străini” în primă lectură. Pe 30 aprilie, deputații s-au reunit pentru a aproba legea în lectura a doua, însă sub presiunea protestelor acest lucru nu le-a reușit.

Discuția a fost amânată pentru astăzi, iar protestatarii s-au adunat din nou în fața legislativului, în pofida faptului că poliția a folosit bastoane, tunuri cu apă, gaze lacrimogene, gaze cu piper și gloanțe de cauciuc pentru a-i dispersa cu o zi înainte.

În cazul în care este adoptată, această lege ar obliga orice ONG sau publicație media care primește peste 20% din finanțare din străinătate să se înregistreze ca fiind sub influență străină.

De ce este numită „legea rusă”

Rusia are o lege similară, votată în urmă cu mai mulți ani, care a dus la blocarea, stigmatizarea și lichidarea mass-mediei independente și a organizațiilor care criticau acțiunile Kremlinului. Situația a devenit și mai complicată după anul 2022, când Rusia a invadat pe scară largă Ucraina, iar cei care criticau războiul erau arestați sau condamnați.

„Dacă va fi adoptată, legea va aduce Georgia în linie cu Rusia, Kazahstan și Belarus și cu acele țări în care drepturile omului sunt călcate în picioare. Va distruge calea europeană a Georgiei”, a declarat pentru Associated Press Giorgi Rukadze, fondatorul Centrului Georgian de Analiză Strategică.

O primă lege din 21 noiembrie 2012 votată la Moscova declara că ONG-urile ruse pot fi considerate agenți străini dacă primesc fonduri și să participe la activități politice. Schimbările ulterioare au inclus mass-media și chiar persoane de cetățenie rusă și străine, care sunt acum vizate, chiar dacă primesc fonduri din străinătate. Acești agenți străini trebuie să se prezinte ca atare sub pedeapsa sancțiunilor și sunt afectați de mai multe restricții precum imposibilitatea de a lucra în serviciul public, cu copii, în învățământ.

În Georgia, noul text a fost susținut de partidul de guvernământ, Visul Georgian, care deține 75 din cele 150 de locuri în Parlament, suficiente pentru a aproba proiectul de lege. Liderul grupului în Parlament, Mamuka Mdinaradze, a apărat proiectul ca având drept scop limitarea mai multor fenomene, precum „polarizarea, radicalizarea, agresiunea, extremismul religios, slăbirea instituțiilor statului, finanțarea unui mod de viață netradițional și finanțarea radicalizaților revoluționari care servesc obiectivele unor partide”.

Problema influenței ruse sfâșie Georgia de ani de zile: invadată de forțele Moscovei în 2008, țara a pierdut controlul de facto asupra Osetiei de Sud și Abhaziei, două regiuni ocupate de armata rusă.

Tbilisi se îndreaptă spre Occident de ani de zile, dar mulți cetățeni rămân atrași de Rusia. 110.000 de cetățeni ruși s-au stabilit în Georgia în 2022, potrivit Ministerului de Interne, deși 31.000 au părăsit țara în 2023 conform Radio Free Europe.

Partidul de guvernământ nu este, însă, pro-rus: sub conducerea sa țara a obținut în decembrie 2023 statutul de candidat la Uniunea Europeană, liberalizarea vizelor și chiar un acord de liber schimb. Însă adoptarea legii ar oferi o bază legală pentru atacurile asupra societății civile, determinându-l pe președintele Consiliului European, Charles Michel, să spună că legea „depărtează Georgia de UE”.

Președinta georgiană, fosta diplomată franceză Salomé Zourabichvili, care se află în conflict cu partidul aflat la putere, dar ale cărei puteri sunt restrânse, a dat asigurări că se va opune prin veto în cazul adoptării acestui text.

X