Astăzi se împlinesc 34 de ani de la deschiderea Podului de Flori
Astăzi se împlinesc 34 de ani de la deschiderea Podului de Flori, eveniment simbolic care a avut loc la hotarul de pe Prut. Pe 6 mai 1990, frontiera româno-sovietică a fost traversată fără acte, marcând o premieră după cel de-al Doilea Război Mondial. Istoricul Anatol Țăranu subliniază că în acei ani, mișcarea de emancipare națională din Republica Moldova a avut o componentă românească puternică.
În ziua de 6 mai 1990, între orele 13:00 și 19:00, cortina de fier dintre Uniunea Sovietică și România a căzut, iar românii de ambele părți ale Prutului s-au reîntâlnit, aruncând flori pe apa râului pentru a marca acest moment istoric. La primul Pod de Flori au participat peste un milion de oameni, iar cetățenilor români li s-au permis să treacă Prutul fără pașaport și viză. Atunci, actorul, fostul deputat în primul Parlament și ministru all Culturii, Ion Ungureanu, a exprimat convingerea că Podul de Flori va contribui la demolarea barierelor, asemenea Zidului de la Berlin.
„Pe lângă acest râu, mai curge un alt râu, alături de el mai este un Prut făcut din lacrimile noastre”.
Mișcarea de renaștere națională a fost declanșată de dorința de a reveni la identitatea românească și de emancipare a românilor moldoveni subjugati de regimul sovietic. Potrivit istoricului Anatol Țăranu, Podul de Flori a reprezentat unul dintre momentele semnificative ce au evidențiat unitatea de neam.
„Podul de flori din 1990 a fost cea mai puternică manisfestare a sentimentului scoietății românești. Podul de Flori a dat un semnal puternic fostelor autorități de la Moscova, care au înțeles că dacă în spațiul dintre Prut și Nistru obține victorie românismul, acesta va fi întotdeauna pierdut de imperiu”, a spus Anatol Țăranu.
Un an mai târziu, la 16 iunie, a avut loc cel de-al doilea Pod de Flori, marcând totodată finalul unei etape considerate romantică în relațiile dintre România și Republica Moldova.
„Azi trec Prutul nu doar flori, ci oameni, produse, donații, expertiză, energie electrică, apă potabilă, investiții și proiecte culturale. Cu ajutorul României, vom deveni și noi parte a familiei europene și ne vom asigura, astfel, că Republica Moldova nu va mai fi niciodată izolată și că cetățenii noștri vor avea același nivel de viață, venituri și libertate de circulație ca toți cetățenii Uniunii Europene”, a punctat președinta Maia Sandu.
Podurile de Flori devin Poduri de Piatră, susțin autoritățile de la Chișinău, care afirmă că în următorii ani sunt planificate construcția a patru poduri peste Prut. Aceste proiecte se află în faza de studiu de fezabilitate și vor fi amplasate între diverse localități din România și Republica Moldova.
Printre acestea se numără podurile planificate între Stanca (România) și Costești în raionul Rîșcani, Bumbăta (România) și Leova în raionul Leova, Fălciu (România) și Leca din Raionul Cantemir, precum și Răducăneni (România) și Bărboieni din raionul Nisporeni. Podurile vor face o legătură terestră cu Uniunea Europeană și vor contribui la dezvoltarea economică a Republicii Moldova.
