Doctorul familiei//O posibilă revoluție în transfuziile de sânge: crearea sângelui universal
Cu toții cunoaștem cât de important este sângele și donarea acestuia pentru pacienții din spitale. De curând, oamenii de știință s-au apropiat și mai mult de o descoperire revoluționară – crearea sângelui universal, ceea ce ar însemna că în viitor ar putea să nu mai fie necesară divizarea sângelui pe grupe atunci când se planifică o transfuzie.
În 1930, pentru descoperirea grupelor sangvine, austriacul Karl Landsteiner a primit premiul Nobel, iar sistemul AB0 este cel de care ne conducem și în prezent pentru a depista grupa sangvină la oameni.
Ca să înțelegem cum funcționează transfuziile de sânge ar trebui să cunoaștem următoarele:
- Există eritrocite, adică celulele roșii ale sângelui.
- La suprafața acestor eritrocite se află niște structuri speciale, antigenii.
- Antigenii sunt de tipul A și B.
Iar acum a venit timpul să aruncați o privire în actele dumneavoastră.
Dacă aveți grupa sangvină I, atunci pe eritrocitele dumneavostră nu este nici antigenul A, nici B
Cei cu grupa a II-a au antigenul A, cei cu grupa a III-a – antigenul B, iar cei cu grupa a IV-a au ambii antigeni A și B. Pentru a fi posibilă transfuzia de sânge, donatorul trebuie să aibă aceeași grupă de sânge ca și pacientul, în caz contrar procedura poate fi fatală.
Problema în astfel de cazuri este că oameni cu grupa a III-a și a IV-a, la nivel global sunt mai puțini, iar uneori există un deficit de sânge pentru astfel de pacienți. Pe de altă parte, cei cu prima și a doua grupă sunt mai mulți și respectiv au nevoie mai frecvent de sânge. Cel puțin așa era considerat până în prezent.
Folosind bacterii din microflora intestinală, un grup de cercetători s-a apropiat de crearea sângelui „universal”, care ar putea fi donat de oricine pentru oricine. Conform livescience.com, cercetătorii suedezi au utilizat un cocktail din enzime secretate de bacteriile intestinale și au reușit să înlăture de pe suprafața eritrocitelor antigenii A și B, iar drept rezultat sângele obținut a fost transfuzat cu succes, în condiții de laborator.
Oamenii de știință menționează că „deși trebuie depusă mult mai multă muncă înainte ca această metodă să fie suficient de sigură pentru a fi utilizată în transfuzii de sânge reale, acesta este un prim pas”.
AUTOR Pavel Cepraga
