Alexandru Tănase, despre reforma justiției, suspiciunile privind integritatea Tatianei Răducanu și alegerea unui nou procuror general
Apariția scrisorii în spațiul public în care Procuratura Anticorupție (PA) pune la îndoială integritatea membrei Comisiei Vetting și Pre-Vetting, Tatiana Răducanu, este legată de procedura de verificare a integrității procurorilor din funcțiile-cheie din cadrul PA. De această părere este fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, care, afirmat într-un comentariu pentru TRM, că un astfel de exercițiu avea puține șanse să fie realizat cu succes.
„Din câte înțeleg, toți judecătorii au primit pe poșta electronică această scrisoare. E o chestie mai puțin obișnuită. Sigur că este prematur să ne lansăm în speculații fără a avea o bază probatorie solidă ca să vedem exact ce a fost acolo. Dar, este absolut evident că publicarea acestei bombe informaționale în mod clar este legată de procedura de Vetting. Eu am văzut și argumentele Procuraturii Anticorupție, nu pot să zic că ele nu stau în picioare. Procuratura, în mod clar, a explicat de ce a inițiat acest caz. Aparent, la prima vedere există temeiuri pentru o astfel de investigație”.
Cu toate acestea, mai spune Alexandru Tănase, reieșind din situația creată, apare o oportunitate pentru a reconsidera reforma justiției din temelii.
„Problema este că în societate, clar, s-a văzut că e o problemă cu această reformă și cred că este o oportunitate bună pentru a o reconsidera din temelii, de a vedea exact unde să mai insiste, la ce anume trebuie să se renunțe, care ar fi căile de a fluidiza acest proces de verificare, unde trebuie să meargă. Poate ar fi bine să-l lăsăm ca procurorii să nu fie chiar în clipa asta supus procedurii de Vetting, să fie luată o pauză în sensul ăsta. Dar este absolut evident că problema trebuie discutată la cel mai serios mod și este absolut clar că acea concepție inițială care a fost la bază, a acestei reforme nu mai are sprijin, este compromisă”.
Efectuarea unor reforme majore, precum este cea a justiției, nu se pot produce fără un sprijin public considerabil, a mai spus Alexandru Tănase.
„Justiția nu se reformează prin instrumente administrative, justiția se reformează în baza unui consens public între societate, putere, partidele de opoziție, astfel încât independența justiției să nu fie afectată. Or, acum, ceea ce s-a întâmplat sigur că pune punct la toată povestea asta frumoasă cu reforma justiției, mai ales că a existat și scandalul cu președintele comisiei de Vetting. Mai ales că din câte am înțeles, urmează să mai demisioneze sau deja a demisionat încă un membru din partea Italiei, care a fost doamna judecătoare din Italia”.
Citește și: Judecătoarea Tatiana Răducanu a demisionat din ambele comisii de vetting
Fostul judecător la Înalta Curte consideră că reforma justiției, așa cum a fost concepută inițial nu mai poate fi continuată, întrucât spune el, nu există nicio resursă morală sau politică.
„Din altă perspectivă, urmează a fi găsită o soluție, deoarece judecătoriile, Curțile de apel, sunt goale, bate vântul prin ele. Nu sunt judecători, nimeni nu vrea să candideze la procurorul general (...). Este absolut anormal să schimbi trei procurori generali interimar, după 4 ani, să trișezi toate concursurile publice”.
Citește și: Ultima zi de depunere a dosarelor: Patru candidați s-au înscris pentru funcția de Procuror General
Reforma justiției în Republica Moldova
Integritatea sectorului justiției sau reforma justiției reprezintă unul dintre angajamentele constante ale Republicii Moldova în contextul negocierilor cu partenerii de dezvoltare, regăsindu-se în majoritatea documentelor de politici naționale.
Totodată, restructurarea sectorului judiciar reprezintă unul din cele mai ambițioase angajamente asumate de țara noastră pe calea aderării la Uniunea Europeană. În Avizul său privind cererea de aderare a Republicii Moldova la UE, Comisia Europeană a identificat nouă recomandări care trebuie puse în aplicare, pentru a continua procesul de aderare, reforma justiției numărându-se printre ele.
Procesul de reformare a justiției astăzi este promovat, apreciat și susținut de unii, respins și contestat de alții și mai puțin înțeles și resimțit de o a treia categorie din societate.
Cu toate acestea, oficiali europeni afirmă că Republica Moldova ar putea începe negocierile de aderare la Uniunea Europeană în luna iunie, curent. Pe unele capitole, negocierile ar putea dura mai mult, chiar și ani de zile. În schimb, pe altele, procesul va decurge mai rapid, a declarat deputatul european Siegfried Mureșan într-un interviu oferit în exclusivitate la Radio Moldova. În ceea ce privește reforma justiției – unul din cele mai ambițioase angajamente asumate de Republica Moldova pe calea aderării la Uniunea Europeană – Mureșan a declarat că acesta va fi înfăptuită, „chiar dacă oligarhii care au acaparat statul în trecut nu o vor”.
Elementele cheie ale reformei justiției sunt Vettingul și Pre-vettingul
Pre-vettingul este etapa inițială și premergătoare evaluării tuturor judecătorilor și procurorilor. Pre-vettingul ține de verificarea integrității judecătorilor, procurorilor și profesioniștilor ce candidează la funcții în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) și în Colegiile din cadrul celor două Consilii. Acest exercițiu este voluntar, dar devine obligatoriu doar pentru candidații înscriși în concursurile pentru ocuparea funcției de membru în CSM, CSP sau Colegiile acestor Consilii. În caz de nepromovare a evaluării, singura consecință pentru candidat este excluderea lui din concurs.
Vettingul este etapa ulterioară și se referă la verificarea integrității judecătorilor în funcție ai Curții Supreme de Justiție (CSJ) și candidaților la funcția de judecător CSJ, judecătorilor Curților de Apel și președinților și vicepreședinților de judecătorii. Vettingul de asemenea ține de verificarea integrității procurorilor din funcțiile-cheie din cadrul Procuraturii Generale, procurorilor din Procuratura Anticorupție și Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) și procurorilor-șefi și adjuncților acestora din procuraturile teritoriale.
