Studenții și pensionarii, încurajați să lucreze part-time, cu salariu fix și fără impozite. Expert economic: „Va dinamiza piața muncii”
Studenții și persoanele în etate s-ar putea angaja în câmpul muncii part-time, iar pentru munca prestată, dar nu mai mult de 20 de ore pe săptămână, ar putea fi remunerați cu 4000-4500 lei pe lună. O inițiativă legislativă în acest sens a fost propusă de Maria Lucrețeanu, deputată PAS. Scopul proiectului este, între altele, combaterea fenomenului muncii ilegale. În timp ce reprezentanții mediului academic susțin că angajarea part-time a studenților ar putea servi drept pretext pentru a absenta de la ore, experții economici sunt de părere că unul dintre avantajele acestui proiect ar fi dinamizarea pieței muncii.
Reforma „Minijob” așa cum este denumit proiectul, prevede, cel puțin la etapa inițială, mai multe facilități fiscale pentru cele două categorii de persoane. Este vorba despre un pachet salarial fix stabilit de către stat și un impozit de 500 de lei. Acești bani vor fi redirecționați către Compania Națională de Asigurări în Medicină și Casa Națională de Asigurări Sociale.
Această inițiativă ar putea ajuta la depășirea blocajului în economie provocat de lipsa forței de muncă, consideră expertul economic, Viorel Gîrbu. El a menționat pentru „Teleradio-Moldova” că țara noastră este expusă exodului de populație, și, din acest considerent, legislatorii încearcă să atragă în câmpul muncii angajați din acele categorii, care nu neapărat, sunt foarte activi pe piața muncii.
„Vorbim de persoanele care s-au pensionat și cei care încă nu au intrat pe piața muncii: studenții și elevii de la diferite vârste. Autorii propun o modalitate de angajare flexibilă, pe un volum de ore mai mic și venituri necorespunzătoare. Avantajele acestui proiect este că se va dinamiza piața muncii, va crește forțele de muncă. În același timp, urmează să vedem proiectul pe cât de atractiv este așa cum figurează reacțiile din presă. Nu toate persoanele vor fi atrase de acest instrument pus în aplicare fiindcă veniturile estimate de care urmează să beneficieze persoanele sunt mici. Noutatea acestui proiect este că statul nu va încasa impozite, iar aceasta va atrage persoanele care au lucrat în perioada anterioară fiind în economia tenebră. Astfel, vor fi motivați să lucreze pe alb. Proiectul de lege este e bun, dar nu va fi atât de semnificativ”, a spus Viorel Gîrbu.
Între timp, deputata Mariana Lucrețeanu, susține că această inițiativă va încuraja antreprenorii să angajeze studenți și pensionari apți de muncă.
„Conceptul este gândit pentru a susține angajatorii, pentru a încuraja munca part-time, dar și pentru a rezolva unele probleme, cum ar fi munca la negru sau cea nedeclarată”*, a explicat Mariana Lucrețeanu.
Reprezentanții mediului academic susțin inițiativa și sunt de părere că studenții ar trebui să muncească după ore. Dar, ei nu exclud că unii studenți, folosindu-se de această oportunitate, ar putea absenta de la ore.
„Eu fiind cadru didactic și universitar, îmi doresc ca studenții 24 de ore să le împartă în a frecventa lecțiile, în a învăța și după asta a se odihni. Sigur sunt o parte din ei care au anumite joburi și aș vrea ca în legea respectivă să fie indicat că jobul trebuie să fie în afara orelor de studii”.
„Trăim într-o lume liberă, iar statul nu ar trebui să oblige studenții să meargă la școală, ei trebuie să fie încurajați să vină la școală pentru că le place”, a replicat Mariana Lucrețeanu.
Proiectul a fost supus recent consultărilor publice, în cadrul cărora s-a propus și crearea unor programe menite să sprijine tranziția de la part-time la full-time.
„Monitorizarea acestei reforme este foarte importantă ca să ne dăm seama cum funcționează. Eu cred că o să meargă foarte bine, pentru că am văzut cum lucrează în Germania. Noi în Republica Moldova trebuie să monitorizăm atent ca să vedem cum poate impacta statul nostru și colectarea de taxe. Scopul este să aducem studenții pe albi și să fie protejați de un contract de muncă, să poată spune că ei lucrează, să poată aduce aceste venituri la bancă. Eu știu că ei au nevoie de această protecție și vor să-și declare veniturile”, a conchis autoarea inițiativei legislative.
Unii studenți susțin că pachetul salarial fix, stabilit de către stat, în jur de 4000-4500 lei pe lună, este neatractiv.
„În calitate de student la USM consider că această remunerare de 4 500 de lei este absolut neatractivă în special pentru orașul Chișinău. Dacă ar fi o sumă de 400 € ar fi o altă reacție. Eu în sectorul HoReCa mult mai mult aș face. Dacă autoritățile vor să motiveze tinerii specialiști să rămână să lucreze acasă, mai bine să li se ofere câte un apartament cu condiția de a activa într-o anumită funcție pe o perioadă de timp”, susține Dumitru, student în anul II la Facultatea de Istorie și Filosofie, USM.
Discuțiile pe marginea reforma „Minijob” vor continua pentru a identifica cele mai bune soluții pentru a facilita angajarea în câmpul muncii a studenților și a persoanelor în etate și pentru a combate munca ilegală.
De menționat că acest concept a fost inspirat dintr-o reformă similară, implementată în anul 2003 în Germania.
