Corespondență//Alegerile europene din Slovacia: un simulacru electoral în umbra populistului Robert Fico
Departe de a se concentra pe probleme europene, campania pentru alegerile europene din 9 iunie de duminică este monopolizată de clanul autoritarului premier Robert Fico, mulți dintre ai cărui asociați au fost deja inculpați pentru abuz de putere sau corupție.
Slovacia trece printr-o perioadă electorală repetitivă: locuitorii au mers deja la vot de trei ori din septembrie 2023. Au ales deja un nou parlament. Robert Fico (Smer-SD, populist de stânga) a revenit puternic cu această ocazie, preluând pentru a patra oară postul de prim-ministru. În martie și aprilie, slovacii l-au ales președinte pe fostul prim-ministru și aliat al lui Fico, Peter Pellegrini, după o bătălie electorală acerbă marcată de o prezență ridicată la vot. Pro-rusul Peter Pellegrini o va înlocui, așadar, pe Zuzana Caputová, prima femeie din istoria Slovaciei care a ocupat acest post. În cele din urmă, pe 9 iunie, alegătorii vor alege cei cincisprezece membri din Parlamentul European (față de 33 pentru România).
Nu e de mirare că în ultimele luni, campania pentru alegerile europene a fost practic inexistentă. Doar câteva afișe au fost vizibile pe străzi și prezența la vot în iunie, după acest an obositor, este de așteptat să fie scăzută – ceea ce n-ar fi ceva nou. Slovacia este membră a Uniunii Europene de douăzeci de ani și a participat la patru alegeri europene. În fiecare dintre ele, țara a înregistrat cea mai scăzută rată de participare din întreaga UE, chiar și după aderarea unor noi state balcanice, precum Croația sau Bulgaria. Cea mai mică rată de participare a Slovaciei a fost de 13 % în 2014. Cinci ani mai târziu, rata a fost mai mare, dar nu cu mult – puțin peste 24 %. O reamintire că alegătorii slovaci nu acordă prea multă atenție Parlamentului European sau nu cred că puținii europarlamentari slovaci pot face o mare diferență în cadrul instituției, chiar dacă doi dintre ei au fost recent aleși vicepreședinți. În ultimele luni, dezbaterea politică slovacă s-a concentrat asupra noului guvern, care a călcat rapid pe urmele executivului maghiar și a foștilor lideri polonezi ai partidului Lege și Justiție (PiS, extrema dreaptă ). Robert Fico fusese deja acuzat de corupție în timpul mandatelor sale anterioare și și-a dat demisia în 2018, după cele mai masive proteste din istoria recentă a Slovaciei. Din 2020 până în 2023, când Smer-SD și liderul său erau în opoziție, mulți dintre asociații lui Fico au fost inculpați pentru abuz de putere sau corupție. Unii dintre ei au fost chiar găsiți vinovați și condamnați la închisoare.
În urma AfD sau Fidesz
Fico s-a schimbat de-a lungul acestor ani. A devenit mai radical și opiniile sale s-au apropiat de partide antisistem și eurosceptice precum AfD în Germania sau Fidesz în Ungaria. După victoria Smer-SD la alegerile din toamna anului 2023 și formarea unui guvern de coaliție, Fico s-a radicalizat.
Inițial, noul guvern a încercat să desființeze biroul procurorului special responsabil cu lupta împotriva corupției. Fico și coaliția sa au încercat, de asemenea, să reducă pedepsele pentru diferite infracțiuni, inclusiv cazuri de corupție – o mișcare care ar afecta imediat mulți asociați Smer-SD aflați sub anchetă sau acuzați.
Eforturile lor au avut succes doar parțial, în special din cauza opoziției Curții Constituționale și a președintei Zuzana Caputová, deși procuratura specială a încetat să mai existe. Noul guvern slovac încearcă, de asemenea, să schimbe legea mass-media pentru a prelua controlul asupra radioului și televiziunii publice slovace, așa cum a făcut fostul guvern polonez în 2016.
Jurnaliștii de la televiziunea privată Markíza, cea mai populară, se confruntă și ei cu presiuni din partea proprietarilor lor cehi, care trebuie să mențină legături comerciale strânse cu guvernul slovac. La Bruxelles se ridică voci pentru a cere blocarea unei părți din fondurile europene destinate Slovaciei din cauza atacurilor guvernului Fico împotriva statului de drept. Dar autoritățile UE ar putea acționa mult mai rapid, așa cum au procedat în trecut în cazurile Ungariei și Poloniei.
Slovacia pare să devină un nou generator de probleme în cadrul UE, în special datorită retoricii lui Robert Fico cu privire la războiul Rusiei în Ucraina. Premierul Fico continuă să critice ajutorul militar europеаnă oferit Kievului. El a cerut negocieri de pace și chiar a spus că UE ar trebui să „nu-l mai demonizeze” pe Vladimir Putin.
Operațiune de relații publice
Privind listele partidelor participante la alegerile europene, s-ar putea crede că politicienii slovaci acordă o mare importanță acestor poziții. Printre candidați se numără trei foști premieri slovaci (Igor Matovic, Eduard Heger și Ľudovít Odor), doi miniștri actuali, câțiva foști miniștri și fostul comisar european Jan Figel, primul slovac care a ocupat o astfel de funcție. De asemenea, pe listă sunt incluși trei actuali lideri de partid care servesc în prezent sau au servit recent în parlamentul slovac.
Dar unii politicieni importanți nu intenționează să fie deputați europeni dacă vor câștiga. Aceasta este pur și simplu o operațiune de relații publice menită să îmbunătățească șansele partidului lor de a câștiga mai multe voturi. Mulți oameni critică aceste încercări și le consideră fraude electorale.
Observatorii se așteaptă ca alegerile europene din Slovacia să fie o luptă între două partide: Smer-SD, de guvernământ, și partidul liberal de opoziție al Slovaciei Progresiste. Acesta din urmă este înaintea celorlalte partide în singurul sondaj de opinie cunoscut. Potrivit acestui sondaj, doar șase partide vor depăși pragul de 5% și vor avea reprezentanți în noul Parlament European.
Este interesant de observat că, tot conform aceluiași sondaj, jumătate dintre noii europarlamentari slovaci nu vor aparține niciunui grup, având în vedere că apartenența Smer-SD și Hlas-SD (partidul lui Peter Pellegrini) la Partidul Socialiștii europeni este în prezent suspendată, iar europarlamentarii lor ( cu excepția unuia) au părăsit Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European (S&D). Este puțin probabil ca această situație să se schimbe în curând, mai ales că anumiți politicieni conspiratori apar pe listele de candidați Smer-SD.
AUTOR: Dan Alexe
